Războaiele Balcanice au izbucnit în 1912, când Grecia, Macedonia, Serbia și Muntenegru au decis să lupte pentru eliberarea creștinilor din Imperiul Otoman.
Deși aliate, interesele lor teritoriale erau divergente: Bulgaria și Grecia voiau Salonicul de la Imperiul Otoman, iar Serbia și Bulgaria urmăreau Macedonia.
După ce au înfrânt Imperiul Otoman, Bulgaria și-a atacat foștii aliați. România, care a fost neutră în Primul Război Balcanic, a intervenit împotriva Bulgariei.
Armata Română, condusă de principele Ferdinand, obține victoria facil în fața bulgarilor, ajungând până aproape de Sofia.
Conferința de pace este organizată la București, în palatul liderului conservator Grigore „Nababul“ Cantacuzino.
Pacea nu a mulțumit părțile beligerante, dar i-a adus României Cadrilaterul deținut de bulgari, adică județele Durostor și Caliacra, cu o suprafață de aproximativ 7.000 de kilometri pătrați și cu peste 280.000 de locuitori.
Cadrilaterul a rămas un măr al discordiei în relația cu Bulgaria: în Primul Război Mondial, bulgarii au atacat România pentru a cuceri Dobrogea.
Cadrilaterul a fost pământ românesc doar până în septembrie 1940, când l-a pierdut în favoarea Bulgariei. Castelul din Balcic a rămas în proprietatea privată a lui Carol al II-lea până în 1948, când a fost confiscat de statul bulgar.
Șvabii votează pentru unire
10 august 1919: Adunările şvăbeşti din Banat remit Conferinţei de Pace de la Paris documentul intitulat: „Votând rezoluţia de Unire cu România“.
În rezoluție se arăta că, votând pentru unirea cu România, șvabii se simț legați de populația românească cu care conviețuiesc de multă vreme.
Încă din ianuarie 1919, sașii reuniți la Mediaș își exprimaseră adeziunea la unirea Transilvaniei cu România. Șvabii au militat, o vreme, pentru un Banat unitar și independent.
Rușii își abandonează marinarii
12 august 2000: La bordul submarinului nuclear rusesc Kursk au loc mai multe explozii, iar nava se scufundă.
Flota rusă nu realizează incidentul decât șase ore mai târziu și nici atunci nu pornește acțiunile de salvare, așa că 23 de marinari care încă trăiau într-un compartiment al navei mor sufocați.
Rusia a pornit operațiunea de salvare abia la o săptămână de la accident, iar Vladimir Putin nu și-a întrerupt nicio clipă concediul la Marea Neagră.
Primul permis de conducere
14 august 1893: La Paris intră în vigoare o ordonanță a poliției prin care se cere ca toți conducătorii autovehiculelor să aibă un permis de conducere, mașinile să aibă plăcuțe de înmatriculare și care stabilea viteza maximă la 20 km/h pe drumurile dintre localități și 12 km/h în localități.
Testul pentru luarea carnetului: se cerea să știi să tragi pe dreapta, să dirijezi mașina, și să ai o vagă idee în cazul unei defecțiuni.
