Se anunța astfel naționalizarea întreprinderilor industriale, miniere, bancare, de asigurări și de transport.
Într-o singură zi, sunt naționalizate 1.050 de întreprinderi, uzine, bănci, societăți de transport, case de asigurări. În proprietatea statului trec și resursele naturale, căile ferate și rutiere, poșta, telegraful, telefonul și Radioul Public.
Noua Constituție, adoptată în aprilie 1948, prevestea intenția noii puteri de a distruge proprietatea privată, stipulând că, atunci „când interesul general cere, mijloacele de producţie, băncile, societăţile de asigurare, care sunt proprietate particulară a persoanelor fizice sau juridice, pot deveni proprietatea statului, adică bun al poporului, în condiţiile prevăzute de lege”.
Propaganda comunistă are grijă să dea impresia că întreaga societate sprijină confiscarea proprietății private: „Împreună să zdrobim duşmanul!
La Uzinele Vulcan, când în cămaşă de cânepă şi pantaloni de doc s-a ridicat să vorbească noul director, muncitorii au înţeles şi mai bine ce înseamnă naţionalizarea – înseamnă că, de azi înainte, fabrica o conducem noi : eu, Constantin Diaconescu, împreună cu voi, cu toţi care v-aţi legat viaţa de strungurile şi cuptoarele noastre.
Să băgăm bine de seamă, tovarăşi ! Întreaga fabrică lucrează azi pentru noi. Duşmanul va încerca să ne împiedice drumul. Cine va uita asta, e la fel de primejdios ca însuşi duşmanul!”.
La un an de la începerea naționalizării, începe și colectivizarea – confiscarea proprietăților agricole și trecerea lor în proprietatea statului.
Bășica lui Caragea zboară peste București
9 iunie 1818: Are loc primul zbor cu un balon cu aer cald, care se înalță deasupra Bucureștiului. Aerostatul a fost numit de norod „bășica lui Vodă Caragea“.
De fapt, ideea fusese a fetei domnitorului, domnița Ralu, care, la 19 ani, visa să zboare, monta piese de teatru și trimitea tineri la Paris. Balonul, construit de niște „nemți“, a zburat fără oameni la bord. Vodă a pariat că nu se va înălța și, pierzând, a plătit 10.000 de taleri.
Represiunea stalinistă în Basarabia
13 iunie 1941: În noaptea de 12 spre 13 iunie au fost deportați din Basarabia și Bucovina de Nord între 22.000 și 31.000 de locuitori. Securitatea sovietică i-a ridicat noaptea de acasă, i-a suit în trenuri pentru transportul vitelor și i-a trimis – cu 200 de grame de apă/zi și pește sărat – în Siberia și Kazahstan.
Nu se știe câți au murit pe drum. Culmea bătăii de joc: pe vagoane scria „Tren cu muncitori români care au fugit din România, de sub jugul boierilor, ca să vină în raiul sovietic“.
Cum se schimbă regimul în Serbia
11 iunie 1903: Regele Serbiei Alexandru I și regina Draga sunt asasinați de membri ai grupării panslaviste Mâna Neagră.
Brutalitatea asasinatului a fost neobișnuită chiar și pentru Balcani: regele și regina au fost împușcați, hăcuiți cu sabia și aruncați peste balcon, de la etaj, în grădina palatului.
Frații reginei au fost împușcați de un pluton de execuție. Premierul și ministrul Apărării au fost uciși în casele lor.
