Ateneul din Iași nu a dorit nici să comenteze criticile apărute în spațiul public privind omagierea lui Goga, primul prim-ministru al României care a adoptat legi antisemite, trimițându-ne la pagina de Facebook a instituției.
În schimb, instituția a trimis Newsweek România două texte de opinie în favoarea lui Octavian Goga. Într-una din aceste opinii, autorul, criticul literar Mircea Popa, scrie, între altele, și că „țara asta a avut destul cenzori comuniști, proveniți din păcate chiar din etnia lui Wiesel, care s-au compromis pe ei și literatura română (...) dar nimeni nu i-a dat afară din Dicționarul lui Mirodan și nici din literatura română”.
Citește și: PNL îl susține pe Cîțu, Orban insistă că premierul nu trebuie atacat. Cîțu: Aștept propunere la MS
Ateneul vorbește despre instituții „care poartă cu mândrie numele marelui român Octavian Goga”
Ateneul din Iași menționează, în răspunsul pentru Newsweek România, că în anii trecuți a realizat busturi precum cel al lui Ion I.C. Brătianu, al Reginei Maria, dar și un Memrial Regal format din Regele Mihai I, Carol I și Carol al II-lea, Regina-mamă Elena și Regina Maria și că tot la inițiativa Ateneului a fost restaurat și bustul lui Matei Millo, la aniversarea de 180 de ani a Teatrului Național Iași.
„Inițiativa de reabilitare a busturilor personalităților ieșene va continua și în anii următori, ca un gest de normalitate și de apreciere pentru istoria și identitatea națională”, spune Ateneul.
Instituția din subordinea Primăriei Iași a mai transmis că proiectul restaurării și amplasării bustului lui Octavian Goga este în acord cu Strategia culturală cadru a Municipiului Iași pentru peroada 2015-2025 și o listă cu localități unde sunt amplasate busturi sau instituții „care poartă cu mândrie numele marelui român Octavian Goga”.
Newsweek România a primit și cele două comunicate ale instituției despre bustul lui Octavian Goga, în care se precizează că „este primul monument de for public din municipiul Iași dedicat acestei personalități a istoriei noastre. Bustul lui Octavian Goga, realizat în anul 1991 de sculptorul transilvănean Victor Cristea la Sighișoara a fost achiziționat de Ateneul Național din Iași anul acesta și recondiționat de artistul plastic Ciprian Stratulat. Totodată, va fi dezvelită și o placă informativă la casa în care a locuit Octavian Goga în perioada Primului Război Mondial, ce se află în strada Gheorghe Asachi, nr. 9 (...)”.
Citește și: Vlad Voiculescu spune că ar putea fi nominalizat din nou la Sănătate
Ateneu: Primăria Iași va decide dacă va completa plăcuța cu trecutul lui Goga
După ce au prezentat comunicatele, lista cu site-urile din presă care au preluat comunicatele și activitatea instituției, am primit și răspunsurile la solicitare.
Întrebat despre adăugarea unei plăcuțe cu informații despre activitatea politică fascistă a lui Octavian Goga, Ateneul din Iași a susținut că Primăria Iași va decide „modificarea sau completarea lor”.
Ateneul ne-a transmis că 2.500 de lei a costat restaurarea bustului lui Goga, iar 2.490 de lei a costat achiziția statuii, instituția susținând că nu ne poate preciza de la cine a cumpărat bustul, deși este o achiziție publică.
Redăm partea din răspunsul primit de Newsweek România în care Ateneul răspunde la întrebările adresate:
„În concluzie,
Justificarea demersului de inaugurare a bustului lui Octavian Goga în Iași, în data de 1 aprilie, se leaga exclusiv de următoarele argumente:
- celebrarea a 140 de ani de la nașterea lui Octavian Goga,
- sărbătorirea a 155 de ani de la înființarea Academiei Române, cel mai înalt for de știință și de cultură din România,
- legătura acestuia cu Iașiul și,
- bineînțeles, faptul că în orașul nostru nu exista până la acea dată un bust dedicat lui Octavian Goga, poet și vicepreședinte al Academiei Române.
Foarte putini oameni știu că marele poet/dramaturg/traducător/jurnalist/om politic/membru titular și vicepreședinte al Academiei Române, născut în județul Sibiu, a locuit o perioadă și la Iași. Avea reședința în Copou, pe strada Gheorghe Asachi numărul 9. Tocmai pentru a face cunoscut acest aspect din viața lui Octavian Goga, Ateneul Național din Iași a venit cu propunerea, care a fost supusă avizării Primăriei Municipiului Iași, de a realiza evenimentul în data de 1 aprilie 2021.
Citește și: „Portița” prin care primarul Chirica l-a putut promova pe fascistul Goga
Soclul pe care este amplasat bustul este unul metalic, montat provizoriu, urmând ca, ulterior, Primăria Municipiului Iași să aleagă cel mai potrivit loc pentru a-l amplasa definitiv. În privinta mesajelor de pe plăcile dezvelite în data de 1 aprilie (modificarea sau completarea lor), municipalitatea ieșeană va decide, odată cu amplasarea definitivă.
În ceea ce privește costul de achiziție al bustului, acesta nu depășește valoarea unui obiectiv de inventar. Achiziția a fost realizată în data de 01.02.2021 de la o persoana fizică, informațiile cu privire la datele personale ale acesteia intrând sub incidența prevederilor art. 12, alin (1), lit. d).7 Recondiționarea acestuia a fost realizată din bugetul Ateneului Național din Iași și a costat 2.500 lei.
Declarațiile oficialităților care au participat la eveniment și, implicit, pozițiile oficiale ale tuturor celor implicați în acest demers inițiat de Ateneul Național din Iași, pot fi accesate în online, ele fiind publice și postate atât pe site-urile mass-mediei locale și naționale, și se regăsesc postate și pe pagina de Facebook a Ateneului ieșean ”.
La o nouă solicitare, Ateneul ne-a transmis că valoarea de achiziție a bustului lui Octavian Goga este de 2.490 de lei.
Ateneul din Iași îl apără indirect pe Goga
Ateneul din Iași ne-a transmis și două articole de opinie în favoarea lui Octavian Goga. Primul îi aparține lui Mircea Popa, profesor universitar, critic și istoric literar, membru al Uniunii Scriitorilor din România, filiala Cluj și președinte al Despărțământului Cluj al Astrei, publicat în ziarul Făclia de Cluj.
În acest text, Mircea Popa acuză „amestecul brutal al Institutului Elie Wiesel în cenzurarea actelor de cultură de la Iași (...) țara asta a avut destul cenzori comuniști, proveniți din păcate chiar din etnia lui Wiesel, care s-au compromis pe ei și literatura română (...) dar nimeni nu i-a dat afară din Dicționarul lui Mirodan și nici din literatura română (...) sunt peste tot în lume cazuri de scriitori controversați, scindați, care până la un punct al vieții au avut o atitudine politică, iar mai apoi în corelație cu mersul conjunctural al politicii vremii au avut altă atitudine. Pentru acest lucru acești oameni politici și gazetari au fost blamați la vremea lor, li s-au retras anumite merite, dar nu și meritul esențial de a fi fost scriitori de valoare. În plus, în cazul lui Goga, chiar avem de-a face cu una dintre personalitățile făuritoare de țară, care au contribuit decisiv la realizarea Marii Uniri (...) poezia lui Goga a venit să șteargă lacrima de pe obrazul țăranului român, a plugarului și a clăcașului, și chiar și de pe obrazul tinerei evreice Ida (...). Nu de cerberi inclemenți avem nevoie la ora de față, ci de studierea atentă a tuturor derapajelor trecutului, deoarece e din capul locului de aflat că nu Goga și-a pus svastica pe trupul din coșciug, ci probabil acei câțiva circaci cae voiau a-și face merite în altă direcție. (...)”
Citește și: Goga, eseuri antisemite: Evreii erau „cete de lăcuste”. El pleda pentru „stăvilirea” lor
Un al doilea text îi aparține lui Mihai Dorin, profesor unversitar, istoric și publicist, material publicat în Ziarul de Iași, în care acesta scrie că „Între ingredientele naţionalismului european a intrat şi antisemitismul său, ca să fiu mai exact, opoziţia faţă de sionismul care tocmai se năştea. Direcţia aceasta istorică a continuat şi în anii interbelici, ani tulburi, în care liberalismul a intrat în colaps în aproape toată Europa. Atunci când ne întrebăm de ce a apărut fascismul, trebuie să răspundem la întrebarea de ce s-a erodat liberalismul. Altfel nu înţelegem nimic din istoria acelui timp. Când Goga a ajuns prim-ministru, la finele anului 1937, practic soarta fragilei democraţii româneşti era pecetluită. De aceea i-a fost atât de uşor lui Carol al II-lea să instituie un regim de autoritate personală. În acest peisaj politic atât de confuz s-a desfăşurat guvernarea Goga-Cuza. La scurt timp după înlăturarea de la putere de către Carol al II-lea, O. Goga a murit. „S-a ars pe sine prin flacăra nestinsă ce ardea în el”, avea să spună N. Iorga. Neîndoielnic, O. Goga s-a lăsat antrenat în combinaţii politice nefericite în ultimii săi ani. El însuşi o recunoaşte în testamentul său. Însă acest episod nu poate să anuleze o viaţă pusă în slujba neamului său ”.
Citește și: De ce nu îi pedepsește România pe cei care neagă Holocaustul
Reamintim că Octavian Goga, prim-ministru al României, a primul oficial care a susținut o alianță cu Germania nazistă, iar un decret-lege pe care l-a dat în 1937 a lăsat fără cetățenie peste 200.000 de evrei, aceștia practicând rămânând fără protecția statului, mulți dintre ei fiind deportați sau omorâți în pogromuri.
„Octavian Goga a fost un om politic sedus de național-socialism. El nu a cochetat, ci a militat, în conformitate cu doctrina fascistă, pentru politici de desființare a democratiei și marginalizare până la eliminare prin deportare a tuturor evreilor din România.
Partidul Național Creștin, întemeiat în 1935 prin fuziunea cu LANC lui A.C. Cuza, a avut ca logo svastica. În decembrie 1937, ajuns prim-ministru, a interzis presa de centru-stânga și a dat legea de „revizuire a cetățeniei”. Legea a dus la pierderea cetățeniei de către 225.000 de evrei. A fost în relații de prietenie cu Alfred Rosenberg, ideologul național-socialismului și, culmea ideologizării, în sicriu i-a fost pusă zvastica”, a explicat, pentru Newsweek România, istoricul Alexandru Florian, directorul Institutului „Elie Wiesel”.
Reprezentantul Guvernului pentru Combaterea Antisemitismului, Alexandru Muraru, a declarat, pentru Newsweek România, că bustul lui Goga de la Iași va fi, cel mai probabil, „contextualizat" cu rolul politic pe care acesta l-a jucat în istorie.
Citește mai multe aici: Compromis la Iași: pe statuia lui Goga va fi menționată legătura lui cu Germania nazistă
Alexandru Muraru a atras atenția că este important „să nu mai disociem operele unor personalități de activitatea lor politică macabră”, pentru că, de exemplu, la ocuparea Austriei, în martie 1938, Octavian Goga a scris un text care arăta că „detesta democrația, diversitatea, era un spirit plin de ură”.
