Deputatul PNL Alexandru Muraru, reprezentantul special al Guvernului pentru Combaterea Antisemitismului și Xenofobiei, a declarat, pentru Newsweek România, că a avut discuții atât cu primarul Iașiului, Mihai Chirica, cât și cu managerul Ateneului din Iași, Andrei Apreotesei.
Andrei Apreotesei a avut inițiativa amplasării bustului, a explicat Alexandru Muraru, care a menționat că, chiar în noaptea în care a aflat despre inițiativa amplasării bustului lui Octavian Goga în Iași, i-a scris lui Apreotesei. Managerul Ateneului din Iași i-a spus că i-a venit ideea amplasării unui bust pentru Goga întrucât toate marile orașe ale României au un astfel de bust al poetului, mai ales că se împlinesc și 140 de ani de la nașterea sa.
Citește și: „Portița” prin care primarul Chirica l-a putut promova pe fascistul Goga
Muraru a mai declarat, pentru Newsweek România, că Apreotesei i-a comunicat că nu a avut idee că Goga a fost antisemit, fascist, un susținător al alianței cu Germania nazistă și că una dintre legile sale a lăsat fără protecția statului peste 200.000 de evrei, aceasta fiind una dintre cele mai dure măsuri pe care un stat o poate lua împotriva cetățenilor săi.
În acest context, au existat discuții atât despre îndepărtarea bustului, cât și pentru amplasarea unei plăci în care să fie menționat rolul pe care Octavian Goga l-a avut ca politician. Reprezentantul Guvernului pentru Combaterea Antisemitismului a mai explicat că el a fost în favoarea eliminării bustului, însă au fost „alte voci” care au cerut amplasarea unei plăci.
Citește și: De ce nu îi pedepsește România pe cei care neagă Holocaustul
Cel mai probabil, Primăria Iași va amplasa lângă bust, într-un loc vizibil, o placă pe care să fie menționat că Octavian Goga a fost un „om politic fascist, fost prim-ministru al Guvernului României, primul oficial care a susținut o alianță cu Germania nazistă, care a retras cetățenia a peste 200.000 de evrei”.
Scandalul amplasării acestui bust este cu atât mai sensibil cu cât anul acesta se împlinesc 80 de ani de la Pogromul de la Iași, în care și-au pierdut viața peste 13.000 de evrei, dar și de la primele deportări în Transnistria.
Citește și: VIDEO Noi dovezi ale Holocaustului în România: Groapă comună cu evrei executați, descoperită în Iași
Alexandru Muraru a atras atenția că este important „să nu mai disociem operele unor personalități de activitatea lor politică macabră”, pentru că, de exemplu, la ocuparea Austriei, în martie 1938, Octavian Goga a scris un text care arăta că „detesta democrația, diversitatea, era un spirit plin de ură”.
Plăci explicative pentru busturi, piațete, străzi
În acest sens, reprezentantul Guvernului pentru Combaterea Antisemitismului precizează că va fi necesar să existe plăci explicative pentru busturi, piațete, străzi care au numele unor personalități care au avut „un trecut profund marcat de instigarea la ură și genocid”, adăugând că „nu cred că ne dorim generații care să cunoască biografii trunchiate”.
Alexandru Muraru a amintit și de bustul lui Nicolae Paulescu, din centrul Capitalei, menționând că i-a fost atrasă atenția asupra acestui bust de către oameni de cultură din Statele Unite, în condițiile în care Paulescu, care a contribuit la descoperirea hormonului antidiabetic eliberat de pancreas, cunoscut mai târziu ca insulină, a militat pentru eliminarea evreilor din România. Muraru a atras atenția că în Franța a fost un scandal privind amplasarea unui bust al lui Paulescu, acesta nemaifiind expus, remarcând că „ceea ce e rușinos de făcut în afara granițelor e acceptabil în țară”.
Amintim că, în 2003, la Paris a fost anulată ceremonia de dezvelire a unui bust al medicului Nicolae Paulescu, din cauza trecutului său antisemit. Paulescu a fondat, în 1922, împreună cu A.C. Cuza, Uniunea Național-Creștină, partid cu un program profund antisemit și care avea ca simbol oficial svastica. În 1923, a devenit vicepreședintele Ligii Apărării Național-Creștine, formațiune fondată de asemenea împreună cu A.C.Cuza. Din LANC s-a desprins, ulterior, Legiunea Arhanghelului Mihail (Mișcarea Legionară) a lui Corneliu Zelea Codreanu.
Citește mai multe aici: Institutul Wiesel: Primăria Sectorului 5 dă 100.000 de lei pentru promovarea antisemitului Paulescu
Muraru a subliniat că „va avea loc această dezbatere în România” atât legată de personalitățile care au susținut fascimul, cât și vizavi de personalitățile care au cauționat regimul comunist și consecințele sale, începând de la Dobrogeanu-Gherea și terminând cu Mihail Sadoveanu, aceste lucruri „trebuie spuse și vor fi spuse”.
