Aici au trăit primii oameni din Europa. Unelte de 1.400.000 de ani, la granița România - Ucraina

DE Adina Mutăr | Actualizat: 20.08.2024 - 21:25
Aici au trăit primii oameni din Europa. Unelte de 1,4 milioane de ani, la granița României cu Ucraina - Foto: Roman Garba
Aici au trăit primii oameni din Europa. Unelte de 1,4 milioane de ani, la granița României cu Ucraina - Foto: Roman Garba
Aici au trăit primii oameni din Europa. Unelte de 1,4 milioane de ani, la granița României cu Ucraina - Foto: Roman Garba

Aici au trăit primii oameni din Europa. Unelte de 1,4 milioane de ani, la granița României cu Ucraina. Uneltele din piatră găsite în situl Korolevo se dovedesc a fi cele mai vechi din Europa.

SHARE

Aici au trăit primii oameni din Europa. Unelte de 1,4 milioane de ani, la granița României cu Ucraina.

Unelte de piatră vechi de 1,4 milioane de ani au fost găsite în Korolevo, la granița României cu Ucraina. Arheologii susțin că aceste instrumente sunt cele mai vechi din Europa.

Korolevo este un sit cheie din paleoliticul mediu și timpuriu din Transcarpatia, Ucraina. Este situat de-a lungul râului Tisa, în apropierea joncțiunii granițelor române cu Ucraina, la vărsarea fluviului prin poalele Carpaților în pusta deschisă spre Dunăre.

Aici au trăit primii oameni din Europa. Unelte de 1,4 milioane de ani, la granița României cu Ucraina

Cercetări publicate în revista Nature demonstrează modul în care strămoșii noștri au ajuns în această regiune.

În special, datorită acestei descoperiri, oamenii de știință au reușit să confirme teoria conform căreia diferite specii de hominide timpurii au migrat în Europa de Vest prin est, probabil de-a lungul văilor Dunării.

„Până acum, nu au existat dovezi puternice ale migrației Est-Vest. Acum avem", spune coautorul studiului Roman Garba, arheolog la Academia Cehă de Științe din Praga.

Uneltele au fost găsit în satul ucrainean Korolevo, lângă granița cu România, în anii 1980, dar până acum oamenii de știință nu au reușit să determine vârsta exactă a acestora.

Arheologii de la Academia Cehă de Științe au folosit o metodă de datare folosită în geologie, bazată pe nuclizi cosmogenici (urme de elemente specifice create de interacțiunile radiației solare și materialelor prezente pe pământ) pentru a determina cu cât timp în urmă uneltele de piatră au fost îngropate.

În Europa, există doar două descoperiri mai vechi de 800.000 de ani

Echipa a estimat că are o vechime de 1,4 milioane de ani, potrivit Washington Post.

În Europa, există doar două descoperiri mai vechi de 800.000 de ani care confirmă prezența oamenilor timpurii. Acestea sunt fosile și unelte de piatră găsite în Spania și Franța. Ambele au între 1,1 și 1,2 milioane de ani.

Datarea instrumentelor descoperite în Korolevo îi determină pe cercetători să sugereze că strămoșii oamenilor care le-au făcut au fost singurii oameni arhaici care trăiau în afara Africii în urmă cu 1,4 milioane de ani.

Arheologii notează, de asemenea, că artefactele de la Korolevo sunt similare cu uneltele găsite în Munții Caucaz, care sunt datate cu aproximativ 1,8 milioane de ani în urmă.

Citește și: De când datează cea mai veche locuință din România? Era construită din fildeș și oase de mamuți

Nu există rămășițe umane fosilizate în cel mai vechi strat de depozite sedimentare din așezarea ucraineană, așa că este imposibil de spus cu siguranță că uneltele au fost fabricate de Homo erectus, așa cum se presupune.

Satul în care au fost găsite aceste unelte de piatră a fost numit un tezaur de vestigii preistorice, a declarat Vitalii Usik, coautor al studiului și arheolog al Academiei Naționale de Științe din Ucraina, potrivit sci.news.

Situl Korolevo este relativ sigur și nu a fost deteriorat în timpul războiului, iar zona este acum acoperită de vegetație.

Citește și: Descoperirea făcută lângă Iași îi fascinează pe chinezi. Au venit în țară pentru a dezlega misterul

Echipa de cercetare crede că datele ar putea fi dovezi că oamenii timpurii – probabil Homo erectus, una dintre rudele mai vechi ale omului modern– au călătorit până la Korolevo, când condițiile climatice erau favorabile, în timpul a trei perioade interglaciare calde care au avut loc între 1,3 milioane și 1,5 milioane de ani în urmă.

Autorii cred că este puțin probabil ca vreun sit care prezintă dovezi ale Homo erectus să fie găsit mai la nord.

Calotele de gheață au ajuns în Munții Carpați de două ori în ultima jumătate de milion de ani.

„Concluzionam în lucrarea noastră că în timpul perioadelor calde, ei au putut să pătrundă mai în nord, pentru că era cald și era o climă bună”, a spus Garba.

Urmărește-ne pe Google News
Comentarii 0
Trebuie să fii autentificat pentru a comenta!

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
  •  
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online
  • Acces arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online
  • Acces arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te
© 2024 NEWS INTERNATIONAL S.A.
Articole și analize exclusive pe care nu trebuie să le ratezi!
Abonează-te