Cum a fost pus cu botul pe labe la gura sobelor poluante noul șef al Gărzii de Mediu, Berceanu (USR)

DE Alexandru Pop | Actualizat: 07.04.2021 - 09:28
Cum a fost pus cu botul pe labe la gura sobelor poluante noul șef al Gărzii de Mediu, Berceanu (USR)/FOTO: Facebook/Octavian Berceanu
Cum a fost pus cu botul pe labe la gura sobelor poluante noul șef al Gărzii de Mediu, Berceanu (USR)/FOTO: Facebook/Octavian Berceanu

Ajuns șef al Gărzii de Mediu, după ani de lupte cu poluatorii, Octavian Berceanu (USR) a sfârșit cu botul pe labe: a identificat sobele din București și Ilfov ca principali factori toxici ai Capitalei. Reacțiile fanilor săi au fost furioase.

SHARE

Până acum trei săptămâni, când a fost numit șef al Gărzii de Mediu, Octavian Berceanu pomenise sobele ca mari poluatori ai aerului de nici patru ori în patru luni. Și, când a făcut-o, a fost vorba de menționări la "diverse", printre altele.

Citește și: EXCLUSIV Afaceri dubioase în starea de urgență la Transporturi. Aparate PCR care nu merg nici acum

În numai trei zile de la sfârșitul lui martie, Berceanu, ca șef al Gărzii de Mediu, a postat patru materiale ample pe contul său de Facebook în care a încercat să convingă că sobele sunt un bau-bau foarte periculos pentru aerul Bucureștiului.

Iată, mai jos, cum a fost parcat Berceanu la gura sobelor.

Citește și: EXCLUSIV Franța boicotează relația diplomatică cu România. Motivul: contractul nesemnat pe corvete

Într-un apel postat pe Facebook, pe 8 ianuarie, către ministrul Mediului și primarul general al Bucureștiului, actualul șef al Gărzii de Mediu sintetiza pentru aceștia care sunt sursele de poluare. Abia la punctul B.6, Berceanu pomenește combustibilii "cu grad mare de poluare precum cărbunii, materialele plastice și păcura pentru producerea energiei termice si electrice în urban și periurban":

8 ianuarie: cărbuni, materiale plastice, păcură

"A. Poluarea importată

1. Poluarea importată de București este generată în proporție mare de praful transportat constant de pe terenurile neproductive agricole limitrofe orașului sau din zonele cu ariditate (...).

2. O altă sursă sunt arderile de deseuri și depozitele ilegale de deșeuri din proximitate. (...)

3. Calitatea apei râurilor Colentina și Dâmbovița reprezintă o sursă permanent de poluare. (...)

B. Poluarea internă, urbană:

1. În anul 2020, cu restricții mari privind mobilitatea bucureștenilor, principala sursă de praf și poluare nu a venit de la autoturisme. Poluarea cu praf de două degete de pe străzi are ca sursă miile de camioane care, neacoperite, au făcut sute de mii de transporturi încărcate cu deșeuri, pământ excavat, resturi din construcții și desființări, pe timpul nopților. (...)

2. Depozitele de deșeuri abandonate ostentativ pe toate străzile este o expresie clară că salubriștii nu au avut probleme cu Garda de Mediu. (...)

3. Montarea camerelor video performante pe străzile orașului și în mod special în zonele limitrofe este una dintre soluțiile care reduc infracționalitatea și poluarea.

4. Amenajarea depozitelor pentru sortarea deșeurilor din construcții este o datorie a PMB. (...)

5. Reducerea noxelor din trafic nu este o opțiune ci o obligativitate a Guvernului și a PMB. (...)

6. Interzicerea folosirii combustibilor cu grad mare de poluare precum cărbunii, materialele plastice și păcura pentru producerea energiei termice si electrice în urban și periurban este o modalitate de limitare a poluării.

7. Verificarea tuturor echipamentele și sistemelor de filtrare a gazelor rezultate din incinerări poate scoate la lumină dacă societățile care produc poluare prin arderi controlate au schimbat consumabilele conform specificațiilor furnizorilor de echipamente.

8. Repozitionarea echipamentelor de măsurare a calității aerului pentru fondul urban și pentru activitatea industrial astfel încat acestea să fie reprezentative.

9. E necesară implementarea unui Sistem de Urmărire al Deșeurilor SUD, similar Sistemului de Urmarire al Masei Lemnoase SUMAL 2.0  (...).

10. Obligativitatea ca orice potențial furnizor de deșeuri să dețină un contract de prestări servicii de salubritate."

Nicăieri, însă, în formularea actualului șef al Gărzii de Mediu, nu se face referire la sobe. Astfel, prin combustibili "cu grad mare de poluare precum cărbunii, materialele plastice și păcura pentru producerea energiei termice si electrice în urban și periurban", e clar că Berceanu se referă la combustibili folosiți industrial.

18 ianuarie: lemne umede, cărbuni, mase plastice, bucăți de anvelope

Zece zile mai târziu, Berceanu descoperă sobele, tot într-o postare pe Facebook: "

Trafic? Zero. Vantul? 6km/h. Frig? -9. De unde vine poluarea care depaseste de 8 ori limitele maxime admise pentru PM2.5?

Vorbim de incalzirea caselor cu sobe fara gaze, adica cu tot ce are omul fara posibilitati financiare, lemne umede, carbuni, mase plastice, bucati de anvelope? Vorbim de arderi de deseuri aiurea sau de incinerari industriale necontrolate de GM?"

20 ianuarie: cărbunii, pal-ul, bucăți de lemne sau plastic

Urmează apoi o lungă serie de postări în care poluarea este identificată de Octavian Berceanu în gropile de gunoi și în arderi de materiale plastice pe câmp pentru extracția de metale. Exemplele date de acesta sunt multe (unul, altul, încă unul, un altul etc.).

Pe 20 ianuarie, însă, sobele reapar: "Poluarea mai vine de la sutele de mii de sobe in care troznesc carbunii, pal-ul, bucati de lemne sau plastic pe care oamenii le folosesc drept carburant din saracie in cartierele marginase sau in periurban."

Pe 24 ianuarie, sobele dispar din nou din lista de poluatori ai Bucureștiului, după cum arată o altă postare pe Facebook a lui Berceanu.

Pe 25 februarie, actualul șef al Gărzii de Mediu identifică iar sursele poluării: "Poluarea provine din arderi ilegale de deseuri."

Pe 27 februarie, aceleași argumente: "10 ha de gunoaie aruncate la 10 km de Parlament in 2019-2020, langa DNCB. Pe tot terenul se vad suprafete negre, vetrele focurilor in care au fost incinerare deseuri si cauciucuri. Locul este pe teritoriul Ilfov, la granita cu Bucuresti. In jurul Bucurestiului se ard zilnic TIR-uri intregi de cauciucuri si deseuri, fumul e vizibil de la kilometri si totusi afacerile merg inainte. Astfel de depozitari ilegale si incinerari trebuie sa devina infractiuni si nu contraventii. Sunt inca contraventii pentru ca banii negrii inca pleaca spre campaniile electrale.

Desigur, poluarea Bucurestiului din timpul noptilor apare din cauza traficului si a inversiunii termice, logic!"

28 februarie: nu mai sunt sobe, sunt solarii

Pe 28 februarie, o nouă interpretare a surselor de poluare a Bucureștiului: "am vorbit la DIGI despre cele patru surse ale afumării bucureștenilor, respectiv incinerările vegetației agricole, arderea deșeurilor pentru obținerea fracției metalice, arderea gunoaielor depozitate ilegal de către primării și arderea cauciucurilor și maselor plastice pentru încălzirea solariilor."

Așadar, de data asta dispar sobele cu totul, dar rămân "arderea cauciucurilor și maselor plastice pentru încălzirea solariilor". Anterior, cauciucul și masele plastice erau folosite în sobe. Pe 28 februarie, însă, s-au mutat în solarii iar sobele au dospărut din peisaj.

Pe 11 martie, Octavian Berceanu devine, oficial, președintele Gărzii de Mediu.

Pe 14 martie, este pe teren, la un incendiu de gunoaie de la Sintești. 

Pe 19 martie, un nou incendiu pe câmpurile din jurul Bucureștiului este popularizat de șeful Gărzii de Mediu.

Tot pe 19 martie, un alt câmp incendiat este prezentat de Berceanu drept cauză a poluării Bucureștiului.

Pe 20 martie, un alt potențial incendiu a fost stopat înainte să se întâmple.

Pe 21 martie, o nouă victorie: alt incendiu stins pe câmp.

Pe 26 martie, o acțiune de prevenție a împiedicat un foc de cabluri.

Berceanu s-a retras la gura sobelor

Dar, tot pe 26 martie, sobele revin pe agenda șefului Gărzii de Mediu. Mai întâi, timid: "Evident ca am avut zile cu aer si mai curat. Totusi observ ca cele doua varfuri corespund momentului in care sunt aprinse sobele din cartierele de case din If si Bucuresti, sobe in care se ard de multe ori plastice, cauciucuri si carbuni alaturi de lemne. Faptul e simplu de constatat la o plimbare printre case, in intervalul 19.00-21.00."

A doua zi, pe 27 martie, sobele devin inamicul public numărul 1: "Pe timpul noptii nu mai vorbim de trafic. Pur si simplu e vorba de sistemul individual de incalzire. Azi nu mai dam vina pe arderile ilegale de cabluri si cauciucuri pentru ca nu au existat nici arderile si nici vantul care sa transporte norii de fum. Aerul e neplacut pe aceste strazi de case in zonele urbane si limitrofe orasului, miroase a lucruri arse si uneori a lemne, ca odinioara pe ulita din satul bunicilor. Situatia e tipica pentru mai toate orasele din Romania, fie ca vorbim de Craiova, Brasov, Iasi, Constanta sau Bucuresti.

Poluarea aerului este data de incalzirea pe centrale individuale de apartament cu gaze, pe de-o parte si in mod special de sobele alimentate cu lemn, carbune, bucati de mobila, PAL, PFL si orice altceva ce poate arde intr-o soba din zecile de mii de case din Bucuresti sau alte orase, neracordate la infrastructura de gaze.

Acest tip de poluare nu o poate combate nici Garda de Mediu, nici Politia sau Jandarmeria. E poluarea cauzata de saracie, de lipsa de infrastructura critica, de lipsa proiectelor care sa ne aduca in secolul XXI."

În aceeași zi, Berceanu insistă cu o hartă a sobelor din Europa: "Asa arata o tara incalzita cu sobe pe carbuni si lemne, cu un trafic similar cu al nostru, cu depozite de deseuri mai bune ca cele din Romania.

Poate e cazul sa intelegem ca arderile sunt sursa particulelor PM10 si PM2.5 din aer, particule care apoi trec in plamanii nostri.

Performantele sistemelor de incalzire moderne, incalzirea electrica sau alte tipuri de incalzire fac diferenta intre o pata rosie pe harta Europei si verdere respirabil."

Pe 28 martie, probabil în urma zecilor de comentarii furioase referitoare la sobele poluante, Berceanu recidivează: "In acest weekend nu vorbim de valori mari ale traficului rutier, nu putem da vina pe arderile ilegale de deseuri precum cauciucuri si cabluri. Dar oricine ar fi iesit in cursul serii pe strada ar fi simtit mirosul de ars, incontestabil. Eu l-am simtit prin toate zonele cu case.

Chiar daca nu ne place e sanatos sa admitem cateva lucruri factuale si sa gasim impreuna solutiile cele mai bune.

1. Mirosurile de lemne arse amestecate cu mirosurile chimice intepatoare vin de la sobele caselor neracordate la retelele de gaze plus mirosul de hidrogen sulfurat de la depozitele de deseuri au fost prezente in mai toate locatiile. Cat de multe sobe de acest gen functioneaza in Bucuresti? Nu stim!"

În ultimele zile, șeful Gărzii de Mediu a postat imagini de la câteva acțiuni din Ilfov și a revenit la gunoaiele arse pe câmp, fără să mai pomenească nimic de sobe.

În loc de concluzie

Ce s-a întâmplat, deci, cu justițiarul Berceanu? Să fie apariția sobelor în discursul său legat de poluare doar expresia frustrării că nu se poate atinge de marii poluatori? Dacă da, de ce nu se poate atinge de marii poluatori? Și cum acceptă partidele reformatoare USR și PLUS acest lucru? Tot atâtea motive de insomnie pentru fanii noilor oameni din politică.

Google News Urmărește-ne pe Google News
Comentarii 0
Trebuie să fii autentificat pentru a comenta!

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
  •  
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online
  • Acces arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online
  • Acces arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te
Articole și analize exclusive pe care nu trebuie să le ratezi!
Abonează-te