Un cutremur cu magnitudinea 5,2 grade pe Richter, s-a produs, joi dimineaţa, la ora locală 6:50, în zona seismică Vrancea, judeţul Buzău, conform informaţiilor publicate de Institutul Naţional de Cercetare - Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INCDFP).
Un cutremur care nu alarmează pe nimeni
Potrivit documentelor consultate de Newsweek România, pe lista imobilelor din București aflate în clasa I de risc seismic sunt 363 de clădiri. O investigație Newsweek România, realizată în anul 2020, arăta că, la acel moment, existau 349 de clădiri în clasa I de risc seismic. Rezultă că, în ultimii doi ani, au fost rebilitate doar 14 clădiri, aflate în pericol iminent de prăbușire în caz de cutremur.
Pe Calea Victoriei sunt 10 clădiri care se vor prăbuși, foarte probabil, la cutremur. Șapte se află pe Bulevardul Kogălniceanu, una din arterele importante din centrul orașului. Peste 10 imobile se află pe celebra Calea Moșilor. Alte șase se află pe Calea Griviței. Zeci de imobile ce stau să cadă se află în cea mai populată zonă a orașului, în Centrul Vechi pe străzile Gabroveni, Franceză sau Blănari.
Expertizate din 1993
Realitatea unui București cu un număr impresionant de clădiri care stau să cadă la un cutremur se cunoaște de multă vreme. Din cele 360 de imobile din clasa I de risc seismic aproximativ 230 de imobile au fost expertizate tehnic între anii 1993-1995. Aproape 30 de ani autoritățile nu au mișcat un deget pentru miile de oameni care stau în imobile ce se pot prăbuși la cutremur.
Autoritățile au început abia în ultimii ani să consolideze unele clădiri. Problema este că în imobilele cu risc ridicat de prăbușire trăiesc oameni în vârstă cu venituri modeste care nu pot plăti partea lor de consolidare. Autoritățile au stabilit condiții avantajoase de finanțare, dar veniturile proprietarilor sunt modeste.
Clasele de risc seismic sunt definite astfel:
- clasa de risc seismic I: din care fac parte construcţiile cu risc seismic ridicat de prăbuşire la cutremurul de proiectare corespunzător stării limită ultime. Sunt clădirile cu risc ridicat de prăbușire la cutremure. Sunt 363 de astfel de clădiri în București.
- clasa de risc seismic II, în care se încadrează construcţiile care sub efectul cutremurului deproiectare pot suferi degradări structurale majore dar la care pierderea stabilităţii este puţin probabilă.cel mai porbabil nu se vor prăbuși, dar care vor suferi degradări structurale majore. Ele sunt un pericol pentru clădirile din jur sau trecători. Sunt 373 de astfel de clădiri în București. În 2020, erau 367 de astfel de clădiri. Astfel, în doi ani s-au consolidat numai 6 clădiri din categoria a II-a de risc seismic.
- clasa de risc seismic III, care cuprinde construcţiile care sub efectul cutremurului de proiectare. pot prezenta degradări structurale care nu afectează semnificativ siguranţa structurală, dar la caredegradările nestructurale pot fi importante. Sunt 116 de astfel de clădiri în București.
- clasa de risc seismic IV, corespunzătoare construcţiilor la care răspunsul seismic aşteptat estesimilar celui obţinut la construcţiile proiectate pe baza prescripţiilor în vigoare. Sunt 6 de astfel de clădiri în București.
Mai există 500 de clădiri care au fost încadrate în categorii de urgențe, dar care sunt neîncadrate în clase de rism seismic corespunzător. Aspect care s-ar traduce prin faptul că nu există o expertiză atât de precisă care să arate în ce clasă de risc sunt aceste imobile.
Potrivit datelor oficiale, numărul clădirilor consolidata este, în 30 de ani, a fost de 100.
În 2020, Primăria București a trimis un punct de vedere Newsweek România în care a făcut un inventar referitor la programul de consolidări:
"Din anul 2016, Primăria Capitalei a demarat cel mai amplu program de reducere a riscului seismis în București din ultimii 30 de ani. Până în 2016, de consolidarea imobilelor cu risc seismic se ocupau doar șase angajați din Primăria Capitalei și erau consolidate doar 20 de imobile din fonduri publice.
Până atunci, au fost consolidate în Centrul Istoric doar 28 de imobile, iar lucrările au fost realizate exclusiv de către proprietari, persoane fizice sau juridice.
Citește și: 2.000 morți dacă în București ar fi un cutremur cu 2 grade mai puternic ca cel din această dimineață
Primăria Capitalei, prin Administrația Municipală pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic și Compania Municipală Consolidări, a inițiat programul București Trainic și a intervenit în cazul a zeci de imobile din Centrul Istoric, unele dintre ele monument, prin punere în siguranță și consolidare....”
La aproximativ 20 de imobile din clasele I și II de risc seismic s-au încheiat consolidările din 2020 până în 2022.
Citește și: Câte clădiri s-au consolidat în București
În Centrul Vechi, imobilele sunt în stare avansată de degradare
În august 2019, Mediafax scria că „9.000 de oameni trăiesc azi în Bucureşti în imobile care nu au fost consolidate în faţa unui cutremur mare. Unii spun că nu mai au speranţe că vor avea casele reabilitate, în timp ce alţii acuză blocaje chiar din partea celor care stau în ele.
Certitudinea este că în Centrul Vechi, acolo unde sunt sute de terase, imobilele sunt în stare avansată de degradare. Singura speranţă a oamenilor este, deocamdată, în faptul că un seism nu ar duce la prăbuşirea lor...pentru că nu sunt înalte şi se sprijină unele de altele.
„Situația acolo o cunoaștem, sunt puține clădiri care au fost consolidate, sunt foarte multe clădiri cu risc de prăbusire. Scenariul nu va fi deloc unul bun clar. Normal că ar exista victime dacă s-ar întâmpla cutremurul în cursul nopții de exemplu sau sâmbăta, duminica noaptea când este plin acolo.
Deci normal că ar exista victime în cazul în care Centrul Vechi este plin de oameni și sunt clădiri neconsolidate care oricând pot să se prăbușească.
Sunt câteva clădiri acolo care au fost consolidate dar în mare parte sunt clădiri care nu sunt consolidate”, spunea, acum un an Raed Arafat.
