Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) a emis o nouă adeverință privind relația cu fosta Securitate a jurnalistului Cornel Nistorescu, directorul general al publicației Cotidianul, ca urmare a cererii de reverificare făcute de către Newsweek România încă din septembrie 2019.
Citește și: Țeparul care se dădea procuror DIICOT, ziarist și preot, arestat pe când slujea la o înmormântare
Noua adeverință a CNSAS este din 6 iulie 2021, dar a fost făcută publică pe site-ul instituției abia după aproape jumătate de an, în 21 decembrie 2021. Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității stabilește, prin acest document, că jurnalistului „nu i se poate atribui calitatea de lucrător/colaborator al Securității, în sensul legii”, dar constată că numele lui apare în mai multe documente ale fostei instituții comuniste, prezentate în premieră de CNSAS.
Citește și: Cum se apără judecătoarea agresată de soțul ei care o spiona când se iubea cu grefierul la birou
Concret, în baza documentelor aflate în prezent în arhiva CNSAS sau care au fost procesate până acum de instituție, Cornel Nistorescu nu a făcut poliție politică.
Cu toate acestea, același CNSAS face trimitere, în ultima adeverință emisă odată cu reverificarea jurnalistului, la solicitarea Newsweek România, la o serie de dosare și de documente din perioada 1985-1989, din arhiva Securității.. Unele au fost preluate de Serviciul de Informații Externe (SIE) din arhiva fostului Centru de Informații Externe (CIE) și oferă detalii despre relația cu Securitatea a lui Cornel Nistorescu.
Subliniem că adeverința prezentată, în exclusivitate, de Newsweek România, în articolul de față, are la baza doar documentele pe care CNSAS le-a avut în arhivă și le-a procesat până în toamna lui 2020, în privința lui Nistorescu. Asta nu înseamnă că acestea sunt și singurele documente ale fostei Securități care îl vizează pe jurnalist.
Asta pentru că întreaga arhivă a fostei Securități, inclusiv cea deținută azi de SIE, nu a ajuns, până în prezent, la CNSAS, așa cum prevede legea.
Newsweek România a subliniat, de-a lungul ultimilor ani, că la CNSAS nu a ajuns, nici la peste două decenii de la înființarea instituției, întreaga arhivă a Securității. Până în prezent, SRI a fost singura instituție care a predat cea mai mare parte din arhiva pe care a preluat-o de la fosta Securitate, însă acest proces de predare-primire s-a blocat tocmai la CNSAS, șefii instituției invocând lipsa spațiului de depozitare. Subiectul a fost abordat, în decembrie 2021, și de șeful Serviciului Român de Informații, Eduard Hellvig, care a declarat:
„Toate arhivele care provin de la vechea Securitate trebuie predate CNSAS. Acum, sigur, noi încercăm să predăm CNSAS-ului, pot să spun deja de ani de zile, ce avem şi mi se spune că nu există spaţiu. Cu tot respectul, dacă vrem să nu primim sau să luăm arhivele, putem să avem tot felul de argumente.
Eu am spus că mai dau un termen celor care ar trebui să preia această arhivă, iar, dacă acest lucru nu este posibil, o să le pun la dispoziţie un spaţiu de la noi pentru CNSAS, ca să fiu sigur că aceste arhive nu mai sunt la SRI, astfel încât să terminăm definitiv cu această discuţie publică cu privire la dosare pe care serviciile de informaţii le au şi le folosesc ca să-şi atingă obiectivele.
E un subiect sensibil pe care eu, personal, nu sunt dispus să mi-l asum ascunzându-l. Nu am nicio obligaţie, nu am nicio datorie, nu am nimic de ascuns în ceea ce priveşte arhivele CNSAS, arhivele fostei Securităţi, care trebuie să fie la CNSAS, şi, ca atare, am toată disponibilitatea să predau aceste arhive. Ceea ce a făcut Securitatea ca şi mecanism de lucru asupra societăţii româneşti a fost abominabil, iar oamenii trebuie să înţeleagă de unde am plecat, ca să ştim unde să ajungem”.
Pe de altă parte, CNSAS mai are de recuperat o serie importantă de dosare de la SIE, de la MApN, de la Ministerul de Interne (inclusiv de la Jandarmerie), însă, în aceste cazuri, procesul de predare a arhivei decurge foarte lent.
Citește și: VIDEO Istoricii Hodor și Demetriade: Armata deține ilegal arhive ale fostei Securități
Demersul Newsweek România
În toamna lui 2019, Newsweek România a făcut către CNSAS mai multe cereri de verificare sau, în unele cazuri, de reverificare a relației cu fosta Securitate a unor personaje publice notorii, precum șefi de instituții publice sau jurnaliști, între care și Cornel Nistorescu.
În 11 octombrie 2019, adică la o lună după solicitarea făcută de Newsweek România, CNSAS ne-a transmis un prim răspuns, prin care ne informa că „instituția noastră a reluat procedura de verificare în ceea ce privește persoana domnului Nistorescu Cornel, director general al ziarului Cotidianul, în conformitate cu prevederile art. 3, litera p din OUG nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității”.
Acest articol de lege prevede că le poate fi verificată relația cu fosta Securitate persoanelor care dețin una sau mai multe din următoarele funcții: „Membrilor consiliillor de administrație ale societăților publice de radio și de televiziune, acționar, administrator, director, redactor-șef, redactor în serviciile publice ori private de televiziune, radio sau presa scrisă, analiștii politici și asimilații acestora”.
În același prim răspuns transmis de CNSAS către Newsweek România, în 2019, se mai făcea referire la următorul aspect: „Vă mai informăm că, anterior momentului derulării actualei corespondențe, pe numele domnului Nistorescu Cornel a fost emisă de Colegiul CNSAS, în condițiile legale în vigoare din acea perioadă, Decizia nr. 1.2./10.01.2002, menținută și în cursul anului 2008”.
Astfel, conform răspunsului care ne-a fost oferit, în urmă cu trei ani, de către CNSAS, instituția a emis, în 2002, o adeverință, menținută și în anul 2008, de necolaborare în sensul legii (adică referitor la activitățile de politiție politică) a lui Cornel Nistorescu. Conform CNSAS, decizia din 2002, menținută și pe parcursul anului 2008, arăta următoarele:
„Aând în vedere:
- Decizia nr. 12/10.01.2002;
- Având în vedere Cerera prin care Clubul Român de Presă solicita, în temeiul art. 2 din Legea nr. 187/1999, verificarea la cerere a domnului Nistorescu Cornel (fiul lui Aurel și Ilina, născut la data de 15.12. 1948, în Mărtinești, județul Hunedoara), îndeplinind funcția de director al Evenimentul Zilei,
- Adresele SRI nr. S 32074/16/10.2000, SIE nr. 6288/16.08.2000 și S.A.M. nr. 1285/08.09.2000;
- Procesul verbal al ședinței Colegiului CNSAS din data de 10.01.2002, în care s-au dezbătut toate aspectele referitoare la documentația legată de cererea Clubului Român de Presă;
În temeiul:
- Art. nr. 2 coroborat cu art. 15 alin. 2, 5 și 6 din Legea nr. 187/1999 privind accesul la propiul dosar și deconspirarea Securității ca poliție politică;
- Art. 8 alin 7 din Legea nr. 187/1999 privind accesul la propiul dosar și deconspirarea Securității ca poliție politică coroborat cu art. 24 din Hotărârea Parlamentului României nr. 17/16.05.2000 pentru adoptarea Regulamentului de Organizare și Funcționare a CNSAS;
Decide:
Art. 1 – Pe baza materialului probator avut la dispoziție, nu se poate stabili implicarea în activitatea de poliție politică a persoanei cercetate, neîndeplinindu-se condițiile legale privind atribuirea calității de colaborator, prin urmare Nistorescu Cornel nu a fost agent/colaborator al Securității ca poliție politică.
Art. 2 – Prevederile prezentei decizii vor sta la baza întocmirii de către Serviciul Juridic a înscrisurilor solicitate, ce urmează a fi transmise de către Direcția Comunicare celor în drept”.
Ce conține ultima adeverință a CNSAS pe numele lui Cornel Nistorescu
În adeverința emisă în 6 iulie 2021 și făcută publică, pe site-ul Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității în 21 decembrie 2021, se face trimitere la o serie de dosare și de documente din arhiva fostei Securități în care apare invocat numele lui Cornel Nistorescu.
În perioada 1974 – 1980, acesta a fost redactor la revista „Viața studențească”, ulterior, între 1980 și 1983, a lucrat la ziarul „Scânteia Tineretului” și, din 1983, la „Flacăra”.
După Revoluție, Cornel Nistorescu a fondat, alături de Mihai Cârciog, trustul Expres și a condus ziarul Evenimentul zilei, începând din 1997 până în 2005, după demisia lui Ion Cristoiu. Apoi, a preluat conducerea publicației Cotidianul.
Așadar, în ultima adeverință făcută publică de CNSAS, la finele anului trecut, se face trimitere la trei dosare și la diverse alte documente din arhiva fostei Securități, în care este menționat Nistorescu:
- „Având în vedere cererea de verificare nr. P 1839/19/12.09.2019, adresată CNSAS de către d-na Ursu Ramona, jurnalist Newsweek România;
- Având în vedere decizia Colegiului CNSAS nr. 1.2/10.01.2002, conform căreia domnul Nistorescu Cornel nu a fost agent/colaborator al Securității ca poliție politică, adoptată în baza adreselor foștilor deținători de arhivă conform cărora acesta figura „necunoscut” în evidențe;
- În baza Notei de Constatare nr. DI /I/1680 din data de 20.10.2020, întocmită de către Direcția de Specialitate din cadrul CNSAS, în care se regăsesc următoarele elemente: domnul Nistorescu Cornel figurează în dosarul SIE 41448, dosar organizatoric, cuprinzând liste cu colaboratori din legătura Direcției de Informații Externe.
Domnia sa figurează într-un Tabel cuprinzând colaboratorii care sunt în legătura unității noastre (colaboratori din rândul membrilor de partid), din 13.05.1985, la nr. crt. 122. Domnul Nistorescu Cornel figurează și în Dosarul nr. D 16541 (cotă CNSAS), semnalări firme turistice Olanda. Domnia sa este menționat în Nota ofițerului din 16.02.1989, cu numele real.
Domnul Nistorescu Cornel figurează și în dosarul nr. I 543689, titulari I.V. și V.K. Domnia sa este menționat în mai multe documente redactate de ofițeri, cu numele real, în calitate de redactor la revista „Flacăra”, ca legătură a titularilor de dosar.
- Totodată, potrivit notei de constatare nr. DI/I/1680 din data de 20.10.2020, în urma verificărilor întreprinse până la data de 20.10.2020, nu au rezultat documente sau informații privind apartenența la structurile fostului Minister de Interne, în calitate de ofițer sau subofițer de Securitate sau Miliție, astfel încât în cazul domnului Nistorescu Cornel nu se poate reține calitatea de lucrător al Securității, în sensul legii.
- Adeverim prin prezenta că: Elementele mai sus prezentate nu se circumscriu prevederilor art. 2, lit. a și b din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității, cu modificările și completările ulterioare, astfel domnului Nistorescu Cornel, fiul lui Aurel și Ilina, născut la data de 15.12.1948, în Turmaș, comuna Mărtinești, județul Hunedoara, nu i se poate atribui calitatea de lucrător/colaborator al Securității, în sensul legii”.
Documentul ținut ascuns de instituție timp de 11 ani
Între documentele invocate de CNSAS în ultima adeverință, cea din 2021, referitoare la Cornel Nistorescu, este menționat și cel intitulat „Tabel cuprinzând colaboratorii care sunt în legătura unității noastre (colaboratori din rândul membrilor de partid), din 13.05.1985, la nr. crt. 122”.
Este vorba exact despre tabelul făcut public de istoricul Mădălin Hodor, în primăvara anului 2018, în Revista 22, în articolele „Ioan Aurel Pop, Cornel Nistorescu si Dorel Abraham, pe lista colaboratorilor Securității” și „Lista celor 200. Elitele colaboraționiste cu Securitatea”.
Așa cum a arătat Mădălin Hodor, în urmă cu aproape patru ani, tabelul mai sus menționat, datat 13 mai 1985, aparținea UM 0225, unitatea din cadrul Departamentului Securităţii Statului (DSS) care se ocupa de urmărirea emigraţiei româneşti, și a fost înaintat, conform ordinului, către UM 0503.
Cel puțin interesant este că acest tabel făcut public, în 2018, de Mădălin Hodor și integrat, în adeverința emisă în 2021 de CNSAS, ca urmare a cererii de verificare făcute de Newsweek România, nu apare invocat și în adeverința din anul 2008, pe care chiar instituția o amintește în corespondența cu revista noastră.
Deși tabelul „elitelor colaboraționitse”, aflate în legătură cu UM 0255, a fost desecretizat în 2007, așa cum Mădălin Hodor a explicat în mai multe intervenții publice, CNSAS susține că adeverința pe care a dat-o în 2002, de necolaborare, în sensul legii, cu Securitatea, a lui Cornel Nistorescu, a fost menținută și în anul 2008, după cum am prezentat anterior.
Așadar, dacă în anul 2007 acest tabel a fost desecretizat, rămân următoarele întrebări:
- Ce documente a luat în calcul, în 2008, CNSAS, de a menținut adeverința din 2002 pe numele lui Cornel Nistorescu, adeverință în care, în mod evident, nu avea cum să apară Tabelul desecretizat abia în 2007?
- De ce a fost sancționat disciplinar de CNSAS Mădălin Hodor (adică prin măsuri care privesc statutul lui de angajat al instituției), pentru publicarea acestui Tabel, în calitate de cercetător (titulatură care nu are legătură cu o eventuală calitate de angajat al CNSAS, ci poate fi deținută de mai multe categorii de persoane din afara instituției)?
- De ce a luat CNSAS respectivele măsuri abuzive în privința lui Mădălin Hodor, în condițiile în care, acum, aceeași instituție integrează Tabelul menționat în ultima adeverință care-l privește pe Cornel Nistorescu, făcând, astfel, ca acest document să devină unul oficial.
Reamintim că, în urma publicării acestui Tabel, în 2018, istoricul, la acea vreme și cercetător al CNSAS, a devenit o țintă permanentă pentru șefii instituției, fiind cercetat disciplinar, sancționat la locul de muncă, atât mutat din cadrul Departamentului de Investigații în care lucra, cât și salarial, dar și lăsat fără acreditarea de cercetător.
Șefii CNSAS i-au imputat, la acea vreme, că a publicat ilegal „Lista celor 200” și că nu i-a anunțat pe cei vizați, înainte să facă publice informațiile. Abuzul Colegiului CNSAS făcut în privința lui Mădălin Hodor, în acest caz, este cu atât mai evident cu cât, acum, ca urmare a cererii de reverificare făcute de Newsweek România pe numele lui Cornel Nistorescu, același CNSAS include în document, pe lângă alte dosare, tocmai Tabelul făcut public, în urmă cu patru ani, de istoric.
După o perioadă destul de îndelungată în care s-a judecat cu instituția, Mădălin Hodor a reușit să dovedească, printr-o hotărâre definitivă și irevocabilă a instanței, că membrii Colegiului CNSAS au făcut și fac în continuare abuzuri în ceea ce-l privește. Un astfel de abuz este tocmai faptul că, deși a dovedit în instanță că a fost sancționat nelegal, istoricul, angajat în prezent tot la CNSAS, nu a primit până în prezent înapoi din partea Colegiului și acreditarea de cercetător..
Newsweek România a scris, în repetate rânduri, despre „cazul Hodor” și abuzurile Colegiului CNSAS. Articole pe această temă puteți găsi aici: Sulfina Barbu, cea care a propus suspendarea acreditării lui Hodor, s-a pierdut în explicații, Hodor a câștigat procesul împotriva CNSAS, după ce a fost sancționat pentru „Lista celor 200” sau STENOGRAME Statul paralel din CNSAS: cazul Cristoiu vs. Hodor.
Cel mai recent interviu video realizat de Newsweek România cu Mădălin Hodor, în noiembrie 2021, în care s-a discutat și acest subiect referitor la abuzurile CNSAS, poate fi urmărit aici:
Reacție dură a lui Cornel Nistorescu: „Este o prostie! Newsweek este o revistă scoasă de SRI”
Contactat de Newsweek România pentru a i se lua părerea cu privire la ultima adeverință emisă, în 2021, de CNSAS, Cornel Nistorescu a refuzat un răspuns concret, susținând că subiectul „este neimportant” pentru el și a făcut mai multe acuzații nefondate cu privire la jurnalistul care l-a intervievat și la revista noastră.
Întrebat dacă a primit din partea CNSAS această adeverință din 2021, Nistorescu a precizat: „Nici nu știu, nu m-a preocupat. E o chestiune neimportantă pentru mine. E o prostie. Cu Newsweek nu am o legătură, îmi pare rău. Nu vreau să am de-a face cu revista Newsweek. Ești un jurnalist care lucrezi la o revistă inițiată și scoasă de SRI sau cu sprijinul SRI. Câtă vreme eu mă ocup de SRI, cum să stau de vorbă cu revista Newsweek?”
Newsweek România: Dumneavoastră aveți vreun document în acest sens (care să ateste o eventuală legătură a Newsweek România cu Serviciul Român de Informații – n.r.)? Eu vă vorbesc despre un document care vă vizează, despre o adeverință a CNSAS.
Cornel Nistorescu: Poți să-mi vorbești despre o sută de documente, domnișoară. Nu mă interesează Newsweek.
Newsweek România: Nu e vorba despre Newsweek, dacă vă interesează sau nu, ci despre o adeverință a CNSAS care vizează relația dumneavoastră cu fosta Securitate.
Cornel Nistorescu: Nu am o problemă cu subiectul ăsta, nici cu dumneata, nici cu nimeni.
Newsweek România: Vreți să comentați această adeverință?
Cornel Nistorescu: Nu mă interesează și nu vreau nici măcar să spui că nu comentez. Cum adică, de ce să comentez sau de ce să am o astfel de discuție cu dumneata?
Newsweek România: Pentru că sunt jurnalist și v-am sunat pentru a vă întreba despre acest subiect, care vă vizează și care este de interes public.
Cornel Nistorescu: Vă doresc succes! Caută documente, publică-le, fă-ți datoria!
Nistorescu în 2009: N-am semnat nimic, îmi pare rău. Şi nici nu m-a băgat Securitatea în diverse instituţii
Într-un interviu acordat ziarului Evenimentul Zilei, în 2009, privind eventuala sa relație cu fosta Securitate, Cornel Nistorescu afirma: „Când va scoate cineva hârtia scrisă de mine, angajament sau raport despre cineva, mă retrag frumos”.
Jurnalistul spunea, în același interviu din urmă cu 13 ani că relaţia sa cu Securitatea „a fost una, sper eu, inteligentă”.
„Am scăpat în aşa fel încât să nu semnez nimic, să nu am niciun fel de angajament. Am glumit cu ei, am spus bancuri, am băut şi bere cu unii dintre ei, am spus şi prostii - la alţii le-am spus diverse lucruri contrariante, dar e sigur un lucru.
Când va scoate cineva hârtia scrisă de mine, angajament sau raport despre cineva, mă retrag frumos, că am unde mă duce, şi Dumnezeu să-i ajute pe ai lui Tismăneanu şi pe ai săi luptători împotriva Securităţii şi a Comunismului. Pentru că l-au servit cu neruşinare şi acum vin şi dau lecţii altora.
N-am semnat nimic, îmi pare rău. Şi nici nu m-a băgat Securitatea în diverse instituţii, n-am fost printre cei acoperiţi pe-afară, cum sunt alţii care s-au întors după aia. Dacă scoate cineva o dovadă, e în ordine”.
Despre relația lui Nistorescu cu fosta Securitate au mai apărut, de-a lungul anilor, diverse informații. De exemplu, Ion Cristoiu, fondatorul Evenimentul Zilei, dar și fosta sursă „Coroiu” a Securității, l-a acuzat public, în 2011, pe Cornel Nistorescu de faptul că a fost plătit de DIE, serviciul de spionaj de dinainte de 1989.
Câteva dintre declarațiile făcute de Ion Cristoiu, referitor la acest subiect, prezentate într-un articol publicat de site-ul Digi 24:
- „A scris într-o publicație a Securității de la Madrid, sub pseudonimul Bogdan Nisipoiu, articole comadandate și plătite de Direcția de Informații Externe a Securității”;
- „Uită că Revoluția din decembrie 1989 l-a prins în misiune pe șantierele românești din Orientul Apropiat”.
Reamintim că Ion Cristoiu a fost sursă a Securității, având numele conspirativ „Coroiu”. Despre acest subiect, Newsweek România a publicat, în premieră, un interviu cu Mădălin Hodor, în 2018, după ce istoricul scrisese, în revista 22, despre „Lista elitelor colaboraționiste”.
În acel interviu, Hodor a dezvăluit că Ion Cristoiu a fost sursă a Securității și că deține documente în acest sens, pe care le va face publice.
Contactat de Newsweek România, Cristoiu s-a apărat, la acea vreme, prin următoarea afirmație: „Nu aveam cum să colaborez cu Securitatea, dar nu pot să răspund în abstract”.
În urma publicării de către Newsweek România a interviului cu Mădălin Hodor, Ion Cristoiu l-a acționat în judecată pe istoric, pentru defăimare, iar cazul „Coroiu” a stârnit și mai mult furia Colegiului CNSAS împotriva cercetătorului. În timpul procesului, instanța a solicitat CNSAS să depună la dosar o serie de documente invocate de Mădălin Hodor, care priveau relația cu fosta Securitate a lui Ion Cristoiu.
Aceste documente au fost publicate, în exclusivitate, de Newsweek România, în martie 2019, și arătau faptul că Ion Cristoiu apare menționat ca „sursa Coroiu” în arhiva Securității.
De altfel, în noiembrie 2019, Cristoiu a pierdut definitiv procesul cu Hodor, instanța stabilind inclusiv faptul că documentele din arhiva fostei Securități în care acesta era menționat ca sursa „Coroiu” sunt autentice.
În motivarea sentinței definitive, judecătorii au subliniat, între altele, următoarele: „Curtea observă că Tribunalul a arătat în mod just că nu se putea cere pârâtului Hodor să aibă o îndoială rezonabilă cu privire la aceste aspecte, cât timp înscrisurile ce au stat la baza afirmațiilor cuprinse în interviu au provenit din arhivele puse la dispoziţia CNSAS, a căror studiere i s-a permis în calitate de cercetător.
De altfel, pe parcursul procesului, veridicitatea acestor înscrisuri nu a fost contestată în mod real şi eficace de reclamant, astfel încât, în coordonatele faptice trasate de instanţele de fond, rezultă că, într-adevăr, toate afirmaţiile pârâtului se limitează la informațiile extrase din documentele prezentate de CNSAS judecătoriei, că nu cuprind speculații, judecăți de valoare şi nici măcar fapte în afara celor înscrise în respectivele documente”.
De ce „Lista celor 200” conținea numele mai multor jurnaliști și istorici
„Lista celor 200. Elitele colaboraționiste cu Securitatea”, articolul publicat în 2018 de Mădălin Hodor, în revista 22, dezvăluia mai multe nume care ar fi sprijinit fostul regim. Între aceste nume, erau și istorici, jurnaliști, diverși alți intelectuali care au devenit personaje importante și influente în viața publică, după Revoluție.
Între acestea, pe lângă Cornel Nistorescu, aflat în Tabelul UM 0225 la poziția 122, mai apar următoarele personaje: Ioan Aurel Pop, Adrian Vasilescu, Dorel Abraham, Ioan Chiper, Dan Berindei, Adrian Vasilescu, Ștefan Cazimir, Valentin Păunescu, Sanda Racoviceanu, Anca Diana Radu, ziaristul Silviu Achim, Ștefan Cazimir - cunoscut filolog și fondatorul Partidului Liber Schimbist, filologul Ion Deaconescu sau Mihai Milca – ziarist la fosta „Scânteia Tineretului”.
Despre acesta din urmă, Hodor amintea, într-un articol semnat în revista 22, următoarele: „Însuși Liviu Dragnea spunea, prin 2015, în plin congres PSD, că aceasta a fost „o greșeală care ne-a lăsat răni adânci“.
Din „echipa de şoc“ condusă atunci de Andrei Marga (ale cărui „probleme“ cu Securitate nu le reiau, fiind deja notorii) făcea cu onor parte și Mihai Milca, numit imediat director al Direcţiei Generale a Reprezentanţelor în Străinătate. Conferențiar la SNSPA, domnul Milca a fost ataşat cultural la Ambasada României din Italia şi director al Bibliotecii Române din Roma (1987-decembrie 1989)”.
Newsweek România a arătat, de-a lungul timpului, că una dintre problemele ordonanței de urgență care reglementează activitatea CNSAS este tocmai faptul că definiția lucrătorului și a colaboratorului fostei Securități este neclară și stârnește confuzie în spațiul public.
Asta pentru că sunt numeroase situații în care, deși unele persoane au colaborat cu fosta Securitate, acestea nu pot fi declarate „colaboratori în sensul legii” (nefăcând poliție politică). Despre această problemă a vorbit inclusiv unul dintre membrii Colegiului CNSAS, Germina Nagâț, în articolul intitulat „Modificările legislative care ard și care ar accelera procesul de deconspirare a Securității”, publicat în septembrie 2021 de Newsweek România.
Colaborarea „în sensul legii”, care să fie susținută, de exemplu, de un angajament scris sau de o serie de note informative, nu era unicul tip de relație de colaborare cu Securitatea a unor persoane, susțin istoricii contactați de Newsweek România.
În afară de această formă „clasică” de colaborare, amintită de lege, Securitatea mai putea avea și altfel de legături cu unele persoane, care proveneau din rândul istoricilor, al jurnaliștilor, în general care aveau un anumit statut public și nivel intelectual, pentru a scrie o istorie mistificată și pentru a pune umărul, în final, la propaganda pro-Ceaușescu și pro-regim.
