Ce impozite vor plăti persoanele cu handicap din 2026? Avocat: „Există protecție în Constituție, CEDO”

Măsurile fiscale din România au lovit cel mai puternic în categoriile vulnerabile: pensionarii, persoanele cu venituri mici, studenții și, în mod deosebit, persoanele cu handicap și familiile acestora.

Chiar dacă legislația națională și cea europeană prevăd protecție specială pentru aceste grupuri, schimbările anunțate pentru anul 2026 riscă să accentueze problemele deja existente.

În acest context, avocatul Nicolae Enciu a explicat pe pagina sa de Facebook ce se modifică, ce drepturi rămân și cum pot persoanele cu dizabilități să își apere drepturile.

Citește și: Se modifică criteriile de acordare pentru pensia (indemnizația) de handicap. Decizia, în Monitorul Oficial

Ce se schimbă de la 1 ianuarie 2026 pentru persoanele cu handicap?

Potrivit informațiilor prezentate de avocat, pentru persoanele cu dizabilitate gravă sau accentuată vor rămâne în vigoare scutirea de impozit pe venit pentru salarii, pensii și activități independente, precum și dreptul de a cumula salariul, pensia și indemnizația de handicap.

Citește și: Ministrul Muncii, anunț pentru persoanele ce iau pensie de handicap. Schimbări drastice în plăți

În schimb, dispar două scutiri esențiale: scutirea de impozit pe clădire și pe teren pentru locuința de domiciliu și scutirea de impozit pentru autoturism.

În paralel, impozitele locale vor crește prin indexarea cu inflația și prin majorările decise la nivel central, ceea ce va pune un presiune suplimentară pe bugetele familiilor afectate.

Mai mult, se discută posibilitatea ca indemnizația de handicap și venitul minim de incluziune să poată fi executate silit în situația în care taxele locale nu sunt plătite la timp.

Citește și: Câte zile pot lucra de acasă părinții copiilor cu handicap? Legea a intrat în vigoare

Recomandările avocatului

Avocatul spune că persoanele afectate ar trebui să își concentreze acțiunile pe trei direcții principale. În plan personal și local, a fost recomandată evaluarea relației cu primăria și identificarea soluțiilor adaptate fiecărui caz.

În plan juridic intern, a fost sugerată utilizarea căilor legale precum contestațiile, procesele și ridicarea excepțiilor de neconstituționalitate.

La nivel european, a fost subliniată importanța documentării situațiilor grave și, dacă este necesar, înaintarea unor plângeri către Curtea Europeană a Drepturilor Omului.

„O spun direct și cu toată onestitatea: da, ce vine din 2026 lovește rău fix în oamenii care erau deja la limită – persoanele cu handicap și familiile lor. Și totuși… nu e totul pierdut. Există lucruri concrete pe care le putem face, există protecție în Constituție, în Europa, la CEDO. Nu promite nimeni minuni, dar nici nu sunteți condamnați să stați cu capul plecat și să așteptați să vi se ia casa, mașina sau ultimii bani de medicamente.

Hai să le punem pe toate, clar și omenește.

Ce se întâmplă, de fapt

Pentru persoanele cu dizabilitate gravă sau accentuată, de la 1 ianuarie 2026:

Rămâne scutirea de impozit pe venit (10%) pentru salarii, pensii, activități independente.
Rămâne dreptul de a cumula salariul + pensia + indemnizația de handicap (nu se exclud).
Dispare scutirea de impozit pe clădire și teren pentru locuința de domiciliu.
Dispare scutirea de impozit pentru un singur autoturism.
Impozitele locale cresc (indexare cu inflația + majorările decise la nivel central).
Și, la orizont, se vorbește despre ceva și mai greu de dus: posibilitatea ca indemnizația de handicap și venitul minim de incluziune să poată fi executate silit de primărie dacă nu îți plătești taxele locale.
Adică: ai handicap, primești o indemnizație ca să poți supraviețui… și aceeași indemnizație poate fi luată de stat dacă nu reușești să ții pasul cu impozitele.

Poate ești persoană cu handicap grav, cu o pensie mică și indemnizație. Îți numeri banii la leu: medicamente, pampers, abonament la oxigen, transport la spital, facturi. Și acum mai vine și vestea că:
vei plăti mai mult pentru casa în care abia te descurci să te miști;
vei plăti pentru mașina cu care te duce cineva la spital;
și dacă nu reușești, ți se poate pune poprire chiar pe indemnizația de handicap.

Poate ești părinte de copil cu Sindrom Down, cu autism, cu paralizie cerebrală. Ai renunțat la job sau lucrezi cât poți. Statul nu plătește terapii, nu plătește suficient însoțitor, nu plătește tot ce trebuie. Plătești tu. Iar acum ți se spune: „Mai plătește și impozite mai mari, și fără scutiri, altfel…”
Poate ești soț/soție de persoană cu handicap, te trezești de 5 ori pe noapte, muți, ridici, hrănești, speli, stai la cozi la medici. Și te uiți la casă și te gândești: „Dacă nu mai pot plăti, ne ia cineva acoperișul de deasupra capului?”
Asta e realitatea. Cu ea lucrăm. Nu o cosmetizăm.

Ce spune Constituția și dreptul european
Oricât ar vrea unii să o dea după colț, România și-a pus singură, în Constituție, două angajamente foarte clare:
România este stat social.
Persoanele cu handicap se bucură de protecție specială din partea statului.
La nivel european, România și Uniunea Europeană au acceptat, prin Convenția ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități, că:
persoanele cu handicap au dreptul la un standard de viață adecvat;
statele au obligația să le protejeze de sărăcie și excluziune;
protecția socială nu este „pomană”, ci o datorie.
Iar la CEDO, de ani de zile, se consolidează ideea că:
persoanele cu dizabilități sunt un grup vulnerabil;
statul nu are voie să le pună în spate o sarcină disproporționată;
pensiile, indemnizațiile și unele avantaje fiscale pot fi protejate ca „bunuri”;
dacă tai prea mult sau lovești prea tare în singura lor sursă de supraviețuire, intri pe teren periculos, inclusiv ca încălcare a Convenției.

Nu înseamnă că judecătorii europeni vor spune „România, reintrodu toate scutirile exact cum erau”. Dar înseamnă că există o limită peste care statul nu poate trece fără consecințe.

Ce NU pot să îți spun corect
Nu pot să îți spun: „Stați liniștiți, se rezolvă tot, nu veți plăti nimic, CEDO va face magie.”
Ar fi o minciună.
Vom avea impozite mai mari. Vom avea scutiri tăiate. Vom avea, foarte probabil, oameni care vor simți totul ca pe o prăbușire.

Ce POT să îți spun onest: există drum de luptă și de apărare
Există trei planuri mari:
Planul personal și local – ce poți face TU, cu familia ta și cu primăria ta.
Planul juridic în România – contestații, procese, excepții de neconstituționalitate.
Planul european – documentarea cazurilor și, la nevoie, plângeri la CEDO”, spune avocatul Nicolae Enciu, pe pagina sa de Facebook.