Asta după ce istoricul a publicat numele a aproximativ 200 de personalități postdecembriste care apar menționate într-un document din arhiva instituției ca surse ale fostei Securității.
Întrebată de Newsweek România despre motivele pentru care a propus Colegiului CNSAS această măsură, Sulfina Barbu s-a pierdut în explicații, avansând trei variante diferite.
După publicarea, în calitate de cercetător al CNSAS, a „listei celor 200”, Mădălin Hodor s-a ales, de data asta pentru calitatea sa de funcționar public și de angajat al Consiliului, cu o dublă anchetă în cadrul CNSAS: una disciplinară și alta administrativă.
Prima explicație a Sulfinei Barbu: Mădălin Hodor „este un caz special”
„Având în vedere că dumnealui este angajatul CNSAS și este funcționar public, Legea 188 specifică foarte clar că, în situația unei cercetări disciplinare, funcționarul public trebuie să fie la dispoziția Comisiei de disciplină din instituție, pentru a se clarifica situația. Este un caz special”, a precizat Sulfina Barbu.
Anterior, într-un interviu oferit pentru Newsweek România, Mădălin Hodor a precizat că a publicat documentul în calitate sa de cercetător acreditat al CNSAS, obținând și publicând documentele în această calitate, și nu în cea de funcționar public, angajat al CNSAS.
În fața acestor argumete, Sulfina Barbu consideră că „acreditarea de cercetător fiindu-i aprobată de Colegiul CNSAS, exista această obligație de a-i fi suspendată pentru perioada cercetării disciplinare. Dacă această cercetare disciplinară va evidenția că dumnealui a respectat toate prevederile legii funcționarului public, evident că își va recăpăta imediat acreditarea. Dar dacă vor fi propuse de către Comisia de disciplină măsuri disciplinare, atunci noi, cei din Colegiu, vom respecta concluziile din raport. Deci nu este vorba despre o ridicare a acreditării, ci despre o suspendare a acreditării, așa cum spune legea”.
Citește și: Mădălin Hodor confirmă „Ion Cristoiu a fost sursă a Securității”
A doua explicație a Sulfinei Barbu: care este caracterul științific al temei de cercetare?
Întrebată de Newsweek România care este legătura dintre statutul de cercetător și calitatea de funcționar public, angajat al CNSAS, două chestiuni diferite, dar care au dus la măsuri suprapuse luate de Colegiu asupra istoricului Mădălin Hodor, Sulfina Barbu a venit cu o altă explicație: „Legea spune aşa: tema de cercetare trebuie să aibă un caracter ştiinţific dovedit. Colegiul CNSAS l-a întrebat pe domnul Hodor care este caracterul ştiinţific al lucrării sale, iar domnia sa nu a putut să ne răspundă.”
Mădălin Hodor o contrazice, însă, pe Sulfina Barbu, explicând, în interviul oferit revistei noastre, astfel: „Am obținut acele documente ca orice alt cercetător. Am făcut o cerere de acreditare pe tema «Istoria spionajului» și am solicitat respectivele copii.”
Sulfina Barbu a recunoscut, în final, că „este foarte adevărat” că Mădălin Hodor a avut o temă de cercetare aprobată chiar de Colegiul CNSAS, în baza căreia a primit și a publicat „lista celor 200” și a venit cu o nouă explicație.
A treia explicație a Sulfinei Barbu: Hodor a fost sancționat preventiv
După ce a căzut și varianta că istoricul nu ar fi putut explica Colegiului CNSAS caracterul științific al temei sale de cercetare, Sulfina Barbu a avansat încă o variantă: „Este şi funcţionar al instituţiei, ceea ce presupune că, atunci când iese cu o cercetare, are o credibilitate şi mai mare şi angajează instituţia. Noi nu ştim dacă această cercetare disciplinară va fi finalizată cu sancţiuni sau nu. Aşteptăm ca membrii Comisiei de disciplină, care sunt funcţionari publici din instituţiei, să se pronunţe. Este o măsură preventivă, pe perioadă determinată, până când aflăm şi noi dacă au fost sau nu abateri, care sunt concluziile Comisiei de disciplină. Acesta este, dacă vreţi, raţionamentul pentru care Colegiul a acţionat în acest mod. Preventiv, până la finalizarea cercetării disciplinare a domnului Hodor”.
Citește și: Ion Cristoiu „Nu aveam cum să colaborez cu Securitatea, dar nu pot să răspund în abstract”
Hodor: „Vorbim despre o inducere voită în eroare a opiniei publice”
În interviul oferit pentru Newsweek România, Mădălin Hodor a explicat detaliat cum s-a ales cu o dublă-cercetare internă, dar și cu suspendarea acreditării, o măsură despre care spune că nu este specificată în lege.
„Toată această anchetă, și cea disciplinară, și cea administrativă, declanșată de Colegiu pornește de la o prezumție falsă. Anume că eu am prezentat aceste documente, din lista celor 200, în calitate de angajat al CNSAS, deci ca funcționar public. Ceea ce este complet fals. Eu le-am publicat în calitate de cercetător acreditat. Le-am obținut în mod legal, le-am plătit și am primit chitanță și le-am publicat ca orice alt cercetător acreditat, care vine la CNSAS, obține copii după documente și le publică. Fără nicio diferență. Vorbim despre o inducere voită în eroare a opiniei publice, încercând să se atașeze problematica asta de calitatea mea de angajat și, în acest fel, să se inducă ideea că eu am acționat încălcând prevederile legale referitoare la calitatea de funcționar public și de angajat al CNSAS, ceea ce este fals”, a precizat Mădălin Hodor.
De unde a pornit scandalul
Tensiunile dintre CNSAS și istoric au apărut după ce cerectătorul a publicat, luna trecută, în revista „22”, articolul intitulat „Lista celor 200. Elitele colaboraționiste cu Securitatea”. Articolul prezenta numele a aproximativ 200 de persoane devenite notorii după 1989, ale căror nume apar pe o listă a „colaboratorilor aflați în legătura UM 0255”, unitate care se ocupa de emigrația românească.
Articolul a tulburat apele în spațiul public și a deranjat diverse cercuri influente, pe listă fiind, între alții, Ioan Aurel Pop, ales recent președinte al Academiei Române, academicianul Dan Berindei, ziariștii Cornel Nistorescu, Mihai Pelin și Radu Țeposu, scriitorul Ion Coja, criticul literar Ștefan Cazimir, consilierul BNR Adrian Vasilescu, istoricii Ioan Chiper și Ioan Caproșu, filosoful Gheorghe Vlăduțescu sau actualul ambasador al României Anca Diana Radu. Mădălin Hodor a declarat că va publica în curând și alte nume cu greutate aflate pe lista respectivă, dezăluind, pentru Newsweek România, că un personaj care figurează în respectivul document, ca sursă a fostei Securități, este jurnalistul Ion Cristoiu.
______________
Sursa foto: Inquam Photos/Octav Ganea
