EXCLUSIV Vânătorii de ucigași: Torționarii regimului Assad vor fi aduși în fața justiției

DE Adina Mutăr | Actualizat: 12.06.2022 - 14:58

Torționarii regimului Assad vor fi aduși în fața justiției, oriunde s-ar afla. Odată cu refugiații sirieni au ajuns în Europa și oamenii regimului Assad, care a cauzat „cea mai mare catastrofă umanitară de după Al Doilea Război Mondial,“, după cum a catalogat-o ONU.

SHARE

 

Oamenii lui Assad au cerut „regim special“ de refugiați și azil politic în țările europene unde au ajuns, însă victimele lor i-au identificat și i-au adus în fața Justiției, în baza Jurisdicției Universale asupra crimelor de război și crimelor împotriva umanității.

Cel mai important caz, și unic, este cel al lui Anwar Raslan, în vârstă de 58 de ani, fost ofițer de securitate în regimul Assad, acuzat în Germania de crime împotriva umanității, tortură și agresiune sexuală în timp ce era șef al unității de anchetă la închisoarea Al-Khatib din Damasc, între 2011 și 2012, când a fugit în Germania, unde a cerut azil politic. I s-a acordat „statut special“ în 2014.

Anwar Al-Bunni, victimă în închisorile lui Assad, acum un vânător al criminalilor

Una dintre victimele sale, avocatul sirian Anwar Al Bunni (foto jos), a depus mărturie în proces.

Al Bunni, care a petrecut cinci ani într-una dintre închisorile feroce din Siria, iar acum este refugiat în Germania, a acordat un interviu în exclusivitate pentru Newsweek România.

Newsweek România: Ce caută în Europa acești foști oameni ai regimului Assad din Siria?  

Anwar Al Bunni: Mulți au venit cu misiuni de securitate din partea regimului Assad. Trimit informații despre refugiați, despre organizarea opoziției, despre
figurile marcante  ale opoziției. 

Apoi regimul îi trece pe aceștia pe liste de teroriști, le confiscă proprietățile din Siria, anunță autoritățile din țările unde se află, pentru a destabiliza opoziția. S-a întâmplat și în România, cu Clubul cultural siriano-român, un grup de opoziție față de regim.

Vor să distrugă opoziția față de regimul Assad din diaspora prin orice mijloace, inclusiv prin amenințare. Nu sunt numai torționari ai regimului Assad.

Noi, de la Centrul sirian de Studii și Cercetări Juridice (SCLSR), avem și mărturii împotriva unor membri PYD, organizație militară kurdă care acționează în Siria.

Nu contează ai cui sunt și de unde provin, cei care au comis crime împotriva umanității vor fi aduși în fața Justiției. Este singura cale democratică. 

Vin în Europa crezând că scapă neobservați și nepedepsiți. De ce cred acest lucru?

Se simt protejați de regim, care amenință pe oricine încearcă să-l tragă la răspundere pentru crimele comise.

Însă, pe măsură ce victimele regimului capătă încredere în noi, vin și depun mărturie scrisă și putem merge în proces. Avem procese în desfășurare în Germania, Belgia (2), Austria (1), Spania (1), Suedia (1).

Cum sunt identificați acești criminali ai regimului Assad?

SCLSR, în parteneriat și cu sprijinul Centrului European pentru Drepturile Omului și Drepturile Constituționale (ECCH), contribuie efectiv la pregătirea dosarelor și la sprijinirea victimelor pentru accesul la justiție.

Munca Centrului constă în strângerea mărturiilor despre torturi în închisorile regimului și urmărirea pe rețelele de socializare ale torționarilor, dintre care unii au venit în Europa și au cerut azil politic. 

Unele instituții media și site-uri web precum Zaman Al-Wasl, Al-Jazeera și Al-Quds Al-Arabi au contribuit, de asemenea, la demascarea acuzaților și a crimelor comise.

Este periculos ceea ce faceți? Nu vă temeți de oamenii regimului Assad din Europa?

Regimul Assad ucide pentru nimic. Nu are nevoie de motive să ucidă. Am rude în Siria, mama, frați. Nu este loc de frică. Criminalii trebuie să răspundă pentru faptele lor.

Anwar Raslan, în vârstă de 58 de ani, a fost condamnat la închisoare pe viață pentru comiterea de crime împotriva umanității.

El a fost găsit vinovat de Curtea Regională Superioară din Koblenz că a fost coautor în cel puțin 27 de crime, 25 de cazuri de vătămare corporală periculoasă, multe cazuri de tortură și cazuri individuale de agresiune sexuală și viol.

Raslan a fost arestat în Germania în 2019, după ce supraviețuitori ai închisorii Al-Khatib au informat autoritățile germane despre faptele acestuia.

Este singurul caz în care un oficial al unui regim încă la putere (regimul Assad) este arestat și condamnat într-o altă țară pentru faptele sale.

Germania are o legislație specifică – Codul Crimelor împotriva Dreptului Internațional – ce conferă instanțelor Jurisdicție Universală asupra crimelor de război și crimelor împotriva umanității, acestea putând deschide o anchetă completă asupra unor astfel de crime, chiar și atunci când nu au fost comise pe teritoriul său.

Ministrul Justiției din Germania, Marco Buschmann, a declarat că instanța a pronunțat „o hotărâre de referință“.

„Crimele împotriva umanității nu pot rămâne nepedepsite: indiferent unde sunt comise, indiferent cine le comite“, a spus Buschmann într-un comunicat, subliniind că „este responsabilitatea tuturor țărilor să se asigure că cei care au comis crime împotriva umanității în Siria vor fi aduși în fața justiției“.

„Justiția germană și-a îndeplinit responsabilitatea“, a spus el.

Un alt proces de referință este cel al „doctorului torționar“ Alaa Mousa, medic din Al-Hawash, guvernoratul Homs, care a sosit în Germania în 2015 și a cerut azil politic și chiar a practicat medicina înainte de arestarea sa, pe baza identificării de către victime ale sale.

Procesul a început la 19 ianuarie 2022, în Frankfurt, fiind acuzat de crime împotriva umanității, uciderea unui deținut și torturarea a 18 victime, printre care și un minor, în spitalele militare din orașele Homs și Damasc.

Michal Shammas, membru al echipei de urmărire penală  a criminalilor de război

Un membru al Apărării Foștilor Deținuți sirieni și un membru al echipei care lucrează la urmărire penală a autorilor de crime împotriva umanității în Siria, inclusiv la cazul Alaa Mousa, este avocatul Michal Shammas (foto jos), care a acordat un interviu în exclusivitate pentru Newsweek România.

Newsweek România: Doctorul Mousa, când s-a văzut în pericol să fie arestat, a cerut ajutor Ambasadei Siriei din Germania să fie „extras“. Ce caută oamenii lui Assad în Europa? 

Michal Shammas: Mulți sirieni au fugit în Europa, unii dintre ei au fugit de terorismul lui Assad și de milițiile armate, iar unii dintre ei au fugit pentru a-și găsi o viață mai sigură și mai prosperă, iar această ultimă categorie include un număr mare dintre cei care au comis crime de război și crime împotriva umanității.

Au început să vină în Europa din 2012, nu au considerat că cineva îi poate urmări penal pentru crimele pe care le-au comis.

Ca avocat, ce credeți: Acești oameni, foști reprezentanți ai regimului Assad, care cer protecție sau azil politic, au acest drept? 

În principiu, toți fugarii solicită azil, dar autorii infracțiunilor nu au dreptul la un astfel de statut, deoarece dreptul la azil și dreptul la protecție aparțin celor care le merită efectiv, victimelor, nu celor care au comis infracțiuni.

În Uniunea Europeană există multe victime ale torturii regimului Assad. Martorii se confruntă cu vreo ameninţare sau presiuni din partea regimului de la Damasc?

Da, din păcate, mulți martori au fost amenințați direct că își pun rudele rămase în Siria în pericol dacă vor continua să-și prezinte mărturiile, iar acest lucru i-a determinat pe unii să-și retragă mărturia din cauza pericolului cu care s-ar putea confrunta rudele de acasă.

S-a ajuns la o asemenea criză a refugiaților sirieni pentru că regimul Assad este cunoscut pentru represaliile brutale, criminale, împotriva celor care li se opun.

Aceste procese din Europa sunt fără precedent pentru crimele unui regim aflat încă la putere. Care este impactul acestora asupra „soluției politice“ pe care o cer organismele internaționale cu scopul de a pune capăt sau de a rezolva conflictul sirian?

Regimul este la putere prin susținerea unor terțe puteri, iar crimele comise au fost „ignorate“ printr-o poziție părtinitoare la nivel mondial a principiilor Drepturilor omului și din cauza obstrucționării condamnării acestora de către puteri internaționale, cum ar fi Rusia și China.

Dar, și din motive politice, rolul instituțiilor Națiunilor Unite și al Curții Penale Internaționale  în urmărirea autorilor crimelor împotriva umanității în Siria a fost limitat. A existat o complicitate și o tăcere, și din motive politice, față de încălcările oribile suferite de civilii sirieni.

Aceste procese și rezultatele lor până în prezent sunt un mesaj de speranță pentru victime că se poate obține dreptate prin perseverență.

Și este un mesaj clar pentru toți cei care susțin sau încearcă să recicleze sistemul criminal al regimului Assad, că nu mai este posibil în niciun fel și sub niciun titlu reintegrarea judiciară a unui grup de criminali și a unui sistem criminal condamnat pentru crime împotriva umanității, în comunitatea internațională.

Au devenit un gunoi toxic, ce nu este reciclabil.

De asemenea, aceste procese confirmă că nicio soluție politică nu poate avea succes și nu va exista stabilitate pentru situația siriană dacă se ignoră justiția, iar cei implicați în crime împotriva umanității nu pot participa la elaborarea vreunei soluții și nu au niciun rol în viitorul țării. 

În cele din urmă, aceste procese constituie un mesaj pentru toți criminalii care încă comit cele mai odioase crime în Siria, pentru a-i informa că timpul impunității a trecut și că nu există un loc sigur în lume pentru a-și găsi refugiul.

De asemenea, este un mesaj către toți complicii care au înlesnit și asistat infractorii în săvârșirea infracțiunilor lor că nu sunt imuni de pedeapsă și nu vor găsi o scuză pentru a-i absolvi de consecințele infracțiunilor pe care le-au înlesnit, susținut sau comis.

Ce părere aveți despre reluarea cooperării dintre Interpol și regimul Assad, care cere arestarea unor oponenți pe care-i numește teroriști?

Vestea reluării cooperării dintre Interpol și regimul Assad a fost mult exagerată în încercarea de a da iluzia că este ceva nou.

Practic, Interpol este o organizație care nu are nimic de-a face cu Națiunile Unite. Este o organizație specială care funcționează între poliții și facilitează transmiterea mandatelor de arestare.

Decizia revine guvernului țării în cauză pe teritoriul căreia se află „învinuitul“. Va aresta și extrăda pe cel cerut de regimul Assad sau nu? 

Interpolul nu are putere executivă, iar reluarea cooperării este de mică importanță.

Procese în baza Jurisdicției Universale pentru crime împotriva umanității

Alaa Mousa a fost arestat la 21 iunie 2020, de către Procuratura germană, iar, la 20 decembrie 2020, procurorul a prelungit mandatul de arestare pentru că inculpatul a cerut Ambasadei Siriei din
Germania să fie extras.

Procesul a început în Frankfurt la 19 ianuarie 2022 și Michal Shammas luptă să fie condamnat pe viață. Fost membru al serviciilor secrete ale lui Assad, ofițerul de rang inferior Eyad Al-Ghrib, 44 ani, a fost condamnat de Curtea Regională Superioară din Koblenz, la 24 februarie 2021, la patru ani și șase luni pentru complicitate la crimă împotriva umanității sub formă de tortură și privare gravă de libertate.

Din februarie 2010, acuzatul a lucrat în Departamentul 251 al Serviciului General de Securitate, fiind subaltern al lui Anwar Raslan.

A venit în Germania în 2018 și a cerut azil. La 4 august 2021, agenți de la Oficiul de Stat pentru Investigații Criminale din Berlin, afiliat Parchetului Federal German, l-au arestat pe Muwafaq Al-Dah, fost membru al miliției „Mișcarea Palestinei Libere“, acuzat de crime de război comise la un punct de control la intrarea în tabăra de refugiați palestinieni Yarmouk, la sud de Damasc.

Centrul Sirian de Studii și Cercetări Juridice a lucrat pentru a ajuta victimele acuzaților menționați mai sus să comunice cu procurorii germani și să își prezinte declarațiile pentru a folosi în procese.  

Principiul Jurisdicției Universale prevede competența unui stat asupra infracțiunilor împotriva Dreptului Internațional chiar și atunci când crimele nu au avut loc pe teritoriul acelui stat și nici victima, nici Anwar Raslan, făptuitorul nu sunt cetățeni ai statului respectiv.

Există 16 ofițeri, iar personalul este repartizat echipei pentru crime de război. Echipa poate apela la întreaga gamă de capabilități CT Policing (CTP) și asistență suplimentară, după cum este necesar. 

Urmărește-ne pe Google News

Comentarii

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te

© 2022 NEWS INTERNATIONAL S.A.