Potrivit comunicărilor oficiale, primul ”a murit subit de ”oboseală”, la doar 58 de ani, iar al doilea de cancer, la 62 de ani.
Coincidență sau nu, în ultimii ani GRU a fost implicat în mai multe scandaluri internaționale, semn că agenții temutului serviciu de spionaj nu și-au îndeplinit misiunile în mod profesionist.
Identitatea agenților GRU, care l-au otrăvit pe Serghei Skripal, a fost dezvăluită de presa britanică, iar o greșeală făcută de un ofițer al acestui serviciu secret a permis procurorilor americani să stabilească fără de tăgadă că accesarea serverelor Partidului Democrat din SUA s-a făcut din sediul moscovit al GRU. O greșeală fatală. La propriu.
Mort de... oboseală
După moartea lui Sergun, pe 3 ianuarie 2016, agenția oficială de presă din Rusia, TASS, a scris: ”Unul dintre motivele morții sale a fost oboseala: supra-solicitarea, tulburările de somn au fost simptomele însoțitoare".
După ce și-a exprimat condoleanțele, președintele Vladimir Putin l-a descris pe Igor Sergun drept "un comandant experimentat și competent, un om de mare curaj, un adevărat patriot, respectat pentru profesionalism, forță de caracter, onestitate și integritate".
Igor Sergun a condus GRU doar 4 ani, între decembrie 2011- ianuarie 2016, iar circumstanțele morții sale sunt neclare și în ziua de astăzi.
În 2014, după anexarea Peninsulei Crimeea de către Rusia, Igor Sergun a fost inclus pe listele de sancțiuni ale Statelor Unite și ale Uniunii Europene, care au vizat oficiali ruși de rang înalt. Consiliul Uniunii Europene a precizat că "Igor Dmitrievic Sergun (...) a fost responsabil de activitatea GRU ofițeri din Ucraina de Est".
Potrivit lui Mark Galeotti, profesor la Universitatea din New York, specialist în sistemul de securitate al Rusiei, Igor Sergun a fost o figură extrem de importantă în renașterea GRU, o agenție care s-a confruntat cu reduceri drastice de buget și o competiție acerbă din partea FSB, serviciul de contra-informații al Rusiei.
Moartea generalului Sergun a succedat-o pe cea a generalui-maior Alexander Șușukin, adjunctul șefului Statului Major al Trupelor Aeropurtate din Rusia, decedat la sfârșitul lunii decembrie 2015.
Glume cu GRU
Generalul- colonel (trei stele) Igor Korobov, succesorul lui Igor Sergun în fruntea GRU, a rezistat doar doi ani în această poziție. A murit la vârsta de 62 de ani, după "o boală lungă și gravă", după cum a anunțat agenția TASS. Știrea a ridicat suspiciuni despre dispariția sa în presa internațională, în rândul celor care consideră că președintele Vladimir Putin este un politician nemilos.
Zvonurile despre faptul că suferea de cancer au apărut cu puțin timp înainte de moartea sa, după ce generalul nu a participat la aniversarea a 100 de ani de la înființarea GRU.
”Experții ruși susțin că, dacă un militar rus vrea să trăiască mult, probabil că nu ar trebui să ocupe poziția de șef al serviciului de spionaj al Armatei Roșii, deoarece povara secretelor este prea grea”, a scris publicația americană ”The Daily Beast”. Jurnaliștii ei atrag atenția că anul de dinaintea dispariției sale ”a fost deosebit de dur”, GRU devenind ”ținta glumelor și criticilor răspândite la nivel global, după o serie de dezastre publice.”
”Problemele au început când doi clovni cunoscuți ca Boșirov și Petrov nu au reușit să ducă la îndeplinire ordinul superiorilor lor de a-l otrăvi letal pe fostul agent GRU refugiat în Marea Britanie, Serghei Skripal”, a declarat politicianul rus de opoziție, Dmitri Gudkov, citat de „The Daily Beast”. ”Pe vremea Uniunii Sovietice, GRU a făcut mulți cetățeni ruși mândri. Astăzi situația s-a schimbat. Cazul Skripal a fost primul scandal dezastruos și dezgustător în care a implicat GRU, într-o perioadă lungă de timp", a adăugat Gudkov.
Apoi, în luna aprilie a.c., autoritățile olandeze au prins patru agenți GRU, care operau în Haga, a căror misiune era să saboteze investigația referitoare la otrăvirea lui Skripal. De asemenea, agenți GRU au fost expuși și în Grecia și în Austria, țări considerate în mod tradițional aliate cu Rusia.
