"Represiunea s-a accentuat progresiv din 2012 şi a atins punctul său culminant cu legile adoptate după începerea războiului", potrivit acestui document de peste 120 de pagini, care evocă "un climat de teamă şi intimidare".
Difuzarea de "informaţii false" despre forţele armate ruse este de acum pasibilă la 15 ani de închisoare.
Acest arsenal juridic are ca efect să determine organizaţiile neguvernamentale, militanţii, apărătorii drepturilor omului, avocaţii şi jurnaliştii "să-şi reducă sau să-şi abandoneze activităţile, ba chiar să-şi părăsească ţara", se menţionează în raportul ce va fi prezentat în cursul zilei Consiliului permanent al OSCE.
Cu atât mai mult cu cât "persecuţia se face pe faţă", iar propaganda funcţionează din plin.
Sub controlul direct al preşedintelui Vladimir Putin, autorităţile au "drept ultim scop crearea unei societăţi monolitice", unde toţi opozanţii sunt destinaţi să dispară de pe scena politică, adaugă documentul, evocând o "izolare" crescândă a societăţii ruse.
Prezentă în această săptămână la Viena, unde se află sediul OSCE, Evghenia Kara-Murza, soţia deţinutului politic Vladimir Kara-Murza, încearcă să fie "vocea" acestor opozanţi reduşi la tăcere, relatează Agerpres, citând AFP.
Invazia pe scară largă în Ucraina, într-un context de represiune în masă în Rusia
"Este foarte important să ne amintim că această invazie pe scară largă în Ucraina se desfăşoară într-un context de represiune în masă în Rusia", a subliniat ea într-o întâlnire cu jurnalişti, în timp ce peste 1.300 de manifestanţi care protestau împotriva mobilizării parţiale au fost arestaţi miercuri.
Ea spune că observă o conştientizare a situaţiei: "Chiar şi acele victime ale spălării creierelor încep să-şi pună întrebări când văd că un război despre care se credea că va dura trei zile durează de peste şapte luni" şi că sancţiunile încep să preseze.
Soţul său, un critic vehement al Kremlinului şi al ofensivei ruse în Ucraina, este deţinut din aprilie 1992 în aşteptarea unui proces. Acest fost jurnalist, în vârstă de 41 de ani, este unul dintre ultimii opozanţi de anvergură care trăiesc în Rusia.
Raportul este al treilea făcut public de OSCE de la începerea conflictului în Ucraina, în cadrul aşa-numitului mecanism "Moscova".
Documentul a fost redactat în luna august de un singur raportor desemnat de 38 din cele 57 de state membre, Angelika Nussberger, profesor la Universitatea din Koln. Rusia nu a răspuns cererii de a i se organiza o vizită la faţa locului.
Primele două rapoarte indicaseră "încălcări evidente ale drepturilor" de către trupele ruse în Ucraina, putând constitui crime de război şi crime împotriva umanităţii.
OSCE, creată în 1975, în plin Război Rece, pentru a favoriza dialogul Est-Vest, avusese o iniţiativă similară în 2018 pentru a examina crimele în Cecenia împotriva persoanelor LGBT şi în 2020 ca urmare a alegerilor frauduloase şi a represiunii în Belarus.
