Prim-ministrul belgian, Alexander de Croo, a declarat, miercuri, întrebat referitor la perspectiva în care ţara noastră nu ar adera la Spaţiul Schengen până la finalul anului, moment de la care Belgia preia preşedinţia rotativă a Consiliului UE, că, pentru a ajunge la un acord, trebuie ca toate părţile implicate să fie convinse.
Schengen, un vis interzis pentru România. Premierul Belgiei: „Trebuie toate părțile convinse”
Alexander de Croo a felicitat România în ceea ce priveşte progresele legate de dosarul de aderare la Schengen
"Mereu este mai uşor să arăţi lacunele decât efortul enorm făcut până acum şi cred că ar trebui să lăudăm acest ultim aspect mai des.
Pentru a ajunge la un acord, trebuie ca toate părţile implicate să fie convinse (...) În ceea ce priveşte îngrijorările Austriei, haideţi să ne confruntăm cu ele, să explicăm situaţia, să explicăm progresele de până acum, să ascultăm ce motive de îngrijorare au (oficialii austrieci - n.r.) şi să vedem ce soluţii putem găsi.
Citește și: România nu știe cum atacă Austria pe tema Schengen. Iohannis vrea metoda zăhărelul, Ciolacu - biciul
Noi, ca preşedinţie rotativă (a Consiliului Uniunii Europene - n.r.), anul viitor vor face un lucru la care belgienii se pricep cel mai bine - să găsească o soluţie de compromis, să aducă toată lumea la masa negocierilor şi să convingă toate părţile implicate că o poziţie comună este în beneficiul tuturor", a arătat înaltul oficial, în cadrul unei conferinţe de presă comune cu preşedintele Klaus Iohannis.
Citește și: România, asalt pentru Schengen: Decuplarea de Bulgaria și amenințări cu tribunalul pentru Austria
El a adăugat că, în acest sens, va fi acordată o atenţie deosebită consultărilor cu Executivul comunitar.
Cu toate că mulți dintre liderii europeni au „promis” că vor ajuta la rezolvarea acestei probleme, Austria prin vocea lui Karl Nehammer rămâne ferm pe pe poziții în respingerea extinderii spațiului Schengen spre România și Bulgaria.
Vicepreședinta Comisiei Europene: „Românii nu trebuie să plătească prețul pentru problemele din spațiul Schengen”
Vera Jourova, vicepreşedinta Comisiei Europene dă asigurări că România are tot sprijinul pentru a fi membru Schengen cu drepturi depline.
"Aveți tot sprijinul nostru. Şi nu este ceva nou. Din nou, durează deja de ceva timp. Am auzit de la unele state membre că înainte ca România să fie invitată în Schengen trebuie finalizată monitorizarea reformei sistemului judiciar. Așa s-a întâmplat anul acesta pe 15 septembrie.
Şi ceea ce s-a întâmplat, de asemenea, în septembrie, a fost că Ursula von der Leyen a spus foarte clar în discursul său privind starea Uniunii că România și Bulgaria merită să fie în Schengen, că faceţi tot ceea ce este necesar în domeniul migrației, al protecției frontierelor externe și astfel există un sprijin deplin care a fost declarat de multe ori în diferite foruri.
Şi sper în continuare că România va primi sprijin deplin din partea tuturor statelor membre", a spus vicepreşedinta Comisiei Europene. "Românii nu trebuie să plătească prețul pentru problemele din spațiul Schengen", a adăugat Vera Jourova.
Șefa Parlamentului European: „România trebuie să fie primită în Spaţiul Schengen, anul acesta”
Preşedintele Parlamentului European, italianca Roberta Metsola, a atras atenţia că România trebuie să fie primită în Spaţiul Schengen, anul acesta. "Sper, sper, mă aştept şi sper că vom avea o decizie care să fie acceptabilă", a spus Metsola.
"Nu doar că aşteptaţi această decizie, ci o şi meritaţi încă din anul 2011. Parlamentul European şi-a făcut datoria şi, dacă va trebui să mai facem ceva, pentru a identifica ce mai avem de făcut, o vom face.
Majorităţile există, nu e nici o problemă, în ceea ce ne priveşte. Cred aşadar că vom reuşi să găsim o soluţie", a spus oficialul european.
Karl Nehammer pedepsește România pentru că vin migranți din Tunisia în Italia
Cancelarul Austriei, Karl Nehammer, nu cedează presiunilor europene în ceea ce privește intrarea României în schengen. El afirmă în continuare că „extinderea poate fi pusă în aplicare doar atunci când protecţia frontierelor externe funcţionează”,însă refuză să admită faptul că ruta migranților NU este prin România.
Premierul afirmă că Italia este "sub o presiune incredibilă" din cauza numărului mare de sosiri din nordul Africii, mai exact din Tunisia. Meloni a declarat că nu va permite ca țara să devină "tabăra de refugiați a Europei", după ce mii de persoane în căutare de refugiu au debarcat pe coastele sale, determinând Franța să înăsprească controalele la granița cu Italia.
Meloni a fost protagonista principală al unui acord controversat în valoare de 173 milioane de euro semnat în iulie între UE și Tunisia, de unde pleacă marea majoritate a persoanelor, pentru a stopa migrația ilegală. Cu toate acestea, niciun ban nu s-a schimbat încă, iar numărul persoanelor care traversează spre Italia a crescut cu aproape 70% de la semnarea acordului, potrivit The Guardian.
România nu e pe ruta migrației! - Cifrele oficiale FRONTEX
Potrivit ultimelor date publicate de Agenția Europeană de Control la granițe - FRONTEX, rutele migranților sunt:
- Ruta Central Mediteraniaină - Tunisia -Italia - unde în anul 2022 au ajuns 105.561 de migranți ilegali, iar datele din anul 2023 care sunt centralizate până în luna iulie 2023 arată că prin această rută au venit 89.113 migranți.
- Ruta prin Balcanii de Vest - Serbia - Croația - unde în anul 2022 au ajuns 144.181 de migranți ilegali, iar datele din anul 2023 care sunt centralizate până în luna iulie 2023 arată că prin această rută au venit 48.760 migranți.
- Ruta prin Estul Mediteranei - Turcia - Grecia - unde în anul 2022 au ajuns 43.906 de migranți ilegali, iar în perioada ianuarie -iulie 2023, prin această rută au venit 17.884 migranți.
- Ruta prin Vestul Mediteranei - Maroc - Spania - unde în anul 2022 au ajuns 15.134 de migranți, iar în perioada ianuarie - iulie 2023 au venit 7.425 de migranți.
- Ruta Est Europeană - Belarus -Polonia/ Belarus - Lituania - unde în anul 2022 au ajuns 6.332 de migranți ilegali, iar în perioada ianuarie -iulie 2023, prin această rută au venit 3.179 migranți.
- Ruta Circulară - Albania - Grecia - unde în anul 2022 au ajuns 672 de migranți ilegali, iar datele din anul 2023 care sunt centralizate până în luna iulie 2023 arată că prin această rută au venit 419 migranți.
- Ruta prin Marea Neagră - România și Bulgaria - unde în anul 2022 au ajuns 213 migranți ilegali, iar datele din anul 2023 care sunt centralizate până în luna iulie 2023 arată că prin această rută au venit 40 migranți.
De ce îi urăsc austriecii pe migranți?
„În mod paradoxal, migranții care nu au fost recunoscuți, dar care nu pot fi expulzați din motive legale, se pot descurca și mai bine. Cum ar fi sirienii și afganii din situația actuală. Aceștia pot rămâne în îngrijire de bază pentru totdeauna. Ei primesc hrană (3 mese pe zi) și cazare în mod gratuit. În plus, primesc o sumă mică de bani de buzunar: 40 de euro.
Aceasta este suma pe care fiecare individ o primește în fiecare lună
Pentru migranții aflați în locuințe private de închiriat, fiecare individ adult primește 165 de euro, o familie până la 330. Alocația de hrană este de 260 de euro pe lună pentru fiecare adult, iar minorii primesc 145 de euro.
Asigurarea de sănătate este gratuită, iar pentru îmbrăcăminte se plătește o alocație de până la 150 de euro pe an. Rechizitele școlare ale copiilor sunt acoperite cu până la 200 de euro, iar costurile de călătorie pentru frecventarea școlii sunt rambursate integral.
Statul plătește 60 la sută din costuri, restul este acoperit de guvernul federal - cu alte cuvinte, de noi toți.
Și ceea ce se mai vehiculează este că, mai ales la Viena, migranții cu cereri de azil respinse (!) primesc și ei prestații minime (1054 de euro pe lună) - de mulți ani. Unii dintre ei încasează de două ori: Curtea de Conturi a confirmat în 2017 că beneficiarii de prestații minime adesea nu trebuiau să prezinte niciun act de identitate pentru a putea încasa banii”, potrivit exxpress.at.
De ce îi urăsc austriecii pe români?
Un expert din Austria a declarat că cetățenii țării sale sunt clar opuși față de aderarea României la spațiul de liberă circulație.
Această afirmație provine de la sociologul Christoph Haselmayer, care este directorul unui institut de cercetare a opiniei publice din Austria.
Citește și: România va ataca Austria la Curtea de Justiție pentru blocada la Schengen. Ciolacu: „Categoric, da!”
"După părerea mea, guvernul federal austriac va respinge cererea președintelui Comisiei, Ursula von der Leyen, deoarece Austria se află în prima linie a imigrației ilegale în spațiul Uniunii Europene. Acesta va fi răspunsul țării mele.
Nu este vorba de corectitudine. Este vorba despre imigrația în interiorul Uniunii Europene. Și, în opinia mea, nu este corect, nu este corect nici pentru Grecia, nici pentru Austria, Italia și alte țări. Așadar, Austria și, poate, Olanda vor vorbi despre acest subiect în cadrul Consiliului European. Și apoi vom vedea ce se va întâmpla”, a declarat sociologul austriac Christoph Haselmayer.
