Balcanii sunt cunoscuți în istorie drept „butoiul cu pulbere al Europei“. De aici a pornit Primul Război Mondial, aici a avut loc și ultimul război de pe continent, în urma căruia s-a dezintegrat fosta Iugoslavie și care a dus la apariția Kosovo.
De câteva săptămâni, tensiunea este în creștere în această regiune din apropierea României. Un vot al Parlamentului kosovar privind înființarea unei armate proprii a determinat Serbia să amenințe cu o intervenție armată, pentru a-i proteja pe cei aproximativ 120.000 de etnici sârbi care trăiesc în special în nordul Kosovo.
Autoritățile de la Priștina vor să transforme Kosovo Security Force (KSF) în armată de sine statătoare și să crească, în următorii ani, efectivele, de la 3.000 la 5.000 de militari activi, plus 3.000 de rezerviști. De la terminarea războiului și până în prezent, teritoriul Kosovo este apărat de o forță multinațională a NATO. Este vorba de KFOR, care numără 5.000 de soldați, dintre care circa 600 sunt americani.
Aceasta este o linie roșie pentru Belgrad. Președintele sârb Aleksandăr Vucic a reacționat dur: „Nicio lege internațională nu le dă dreptul să formeze o armată. Tot ceea ce face Priştina - și face cu sprijinul Statelor Unite și al Marii Britanii - este împotriva legii“.
De altfel, conform Constituției kosovare, NATO este singura forță armată permisă să opereze în țară.
La fel de adevărat este că SUA au susținut crearea unei armate kosovare. Ambasadorul american în Kosovo, Philip Kosnett, a afirmat că „este natural pentru Kosovo ca țară suverană și independentă să aibă o capacitate de autoapărare“. În ziua votului din Parlament, el a scris pe Twitter: „SUA vor fi acolo cu voi“.
NATO și UE, pe de altă parte, au criticat decizia de înființare a unei armate proprii. Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO, a avertizat guvernul de la Pristina că țara va suporta „consecințe grave“. „Regret că decizia a fost luată în ciuda preocupărilor exprimate de NATO. Toate părțile trebuie să se asigure că decizia de astăzi nu va spori tensiunile din regiune“, a scris Stoltenberg pe Twitter.
Consiliu de Securitate tensionat
Problema a fost discutată pe 17 decembrie într-o ședință a Consiliului de Securitate al ONU, convocată de urgență la solicitarea Serbiei, care a beneficiat de sprijinul puternic al Rusiei.
De altfel, ambasadorul rus la ONU, Vasili Nebenzia, a invocat cu intervenția militară. „Situaţia riscă să explodeze în orice moment. Dacă vor pătrunde unităţi în zone sârbe, Belgradul le va apăra“, a avertizat el.
„Sunt foarte îngrijorat. Mi-e teamă chiar pentru viitor, nu doar pentru poporul meu, ţara mea Serbia, ci şi pentru întreaga regiune“, a punctat și preşedintele sârb, Aleksandar Vucic.
El a încercat să domolească îngrijorările că Serbia ar putea interveni militar pentru a împiedica crearea unei armate kosovare. „Ne vom abține să facem pași greșiți în viitor, pentru că am suferit mult în trecut și nu mai avem copii pe care să-i trimitem în diferite tipuri de războaie, ostilități și ciocniri“, a spus Vukic, citat de Deutsche Welle.
De cealaltă parte, președintele kosovar Hashim Thaci a afirmat că singura amenințare la adresa păcii au fost „apelurile iraționale la război și conflicte“ venite din Belgrad.
„Dacă Kosovo a greșit cu ceva a fost să aștepte inutil cinci ani pentru a înființa o armată“, a spus liderul kosovar, insistând că această mișcare va aduce mai multă pace și stabilitate.
Taxe de import
La sfârșitul lunii noiembrie, tensiuni între Belgrad și Priștina au izbucnit după ce Serbia a făcut lobby cu succes pentru a împiedica Kosovo să se alăture Interpolului. În replică, autoritățile kosovare au impus taxe vamale de 100% la importul de mărfuri sârbești, în pofida unui acord regional de liber schimb.
