Potrivit rezultatelor preliminare ale Comisiei electorale date publicităţii luni, Şavkat Mirzoev - care conduce din 2016 ţara cu cea mai mare populaţie din Asia Centrală - a obţinut 80,1% din voturile exprimate, asigurându-şi astfel un al doilea mandat de cinci ani.
Semn al absenţei oricărui suspans, preşedintele rus Vladimir Putin l-a sunat luni dimineaţă pe omologul său uzbec pentru a-l felicita pentru "victoria convingătoare" chiar înainte ca rezultatele scrutinului să fi fost date publicităţii.
Citește și: Timișoara rămâne fără căldură și apă caldă în prag de iarnă
Mirzoev, acuzat că a exclus orice opoziţie la alegeri
Detractorii îl acuză pe Mirzoev că a exclus orice opoziţie de la alegeri. La scrutinul de duminică, acesta s-a confruntat cu patru candidaţi consideraţi marionete şi care s-au abţinut să-l critice în timpul campaniei.
Alegerile s-au desfăşurat "fără o competiţie reală", au constatat luni observatori ai Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) şi ai Parlamentului European.
Observatorii au relevat de asemenea într-un comunicat "semne de umplere a urnelor la mai multe birouri de vot" şi subliniază că "un număr mare de alegători" au putut să voteze "fără să prezinte un document de identitate".
Comisia electorală uzbecă a respins aceste acuzaţii, afirmând că scrutinul a fost organizat "conform normelor internaţionale".
În 2016, Mirzoev a câştigat alegerile cu 88,6%
După sosirea sa la putere, Mirzoev, astăzi în vârstă de 64 de ani, a dat speranţe într-o democratizare a Uzbekistanului, abolind munca forţată, deschizând economia şi eliberând oponenţii torturaţi de necruţătorul său predecesor, Islam Karimov.
Dar speranţa într-o nouă eră s-a estompat treptat, preşedintele uzbec revenind la obiceiurile vechii administraţii, începând cu reprimarea mai multor personalităţi critice.
În 2016, Mirzoev a câştigat alegerile cu 88,6% din voturi şi o participare de 87%. Scorurile sunt asemănătoare cu cele ale lui Islam Kariov, care s-a aflat la putere timp de 27 de ani şi care a transformat Uzbekistanul într-una din ţările cele mai autoritare de pe planetă.
Uzbekistanul, situat într-o regiune deopotrivă complexă şi strategică
Geografic aflat la frontiera cu Afganistanul, Uzbekistanul este situat într-o regiune deopotrivă complexă şi strategică, unde Rusia şi China exercită o puternică influenţă.
Această fostă republică sovietică fără ieşire la mare, cu o populaţie de 34 milioane de locuitori, a fost o etapă majoră cândva pe străvechiul Drum al Mătăsii, o situaţie care a dus la dezvoltarea unor oraşe precum Samarkand şi Buhara.
La cinci ani de la decesul lui Karimov, Uzbekistanul este mult mai liber, fără îndoială, notează AFP.
Mirzoev a pus capăt muncii forţate pe câmpurile de bumbac, inclusiv a miilor de copii, o măsură salutată pe plan internaţional.
În comunicatul lor, observatorii internaţionali au calificat reformele întreprinse de către actualul preşedinte drept un "semn încurajator", dar denunţă "încarcerarea, intimidarea şi presiunile" la adresa jurnaliştilor în timpul campaniei electorale.
Ultimele luni ale primului mandat al lui Mirzoev au fost marcate de reducerea la tăcere a unor voci critice, prin arestarea mai multor bloggeri.
Cunoscutului disident, Hidirnazar Allakulov, doctor în economie, considerat ca fiind unul dintre rarii contracandidaţi reali ai preşedintelui în exerciţiu, i s-a interzis să candideze în alegerile prezidenţiale.
Cu toate acestea, pentru majoritatea uzbecilor intervievaţi de AFP în timpul scrutinului, principala sursă de îngrijorare nu este situaţia legată de drepturile omului, ci contextul economic din ce în ce mai dificil.
Pandemia de COVID-19 a stopat puternica creştere a PIB-ului, dând o lovitură considerabilă sectorului turistic, ceea ce a alimentat nemulţumirea populaţiei, din cauza creşterii semnificative a şomajului şi a costului vieţii.
Evenimente destul de rare în această republică din Asia Centrală, manifestaţiile s-au declanşat anul trecut după o serie de penurii în alimentarea cu energie.
