România, tot mai aproape de Schengen. În cadrul acestei reuniuni, miniștrii de interne din cele trei țări vor discuta despre condițiile pentru ridicarea veto-ului austriac, pe fondul unor recente progrese privind securitatea frontierelor externe ale spațiului de liberă circulație Schengen.
România, tot mai aproape de Schengen. Austria schimbă placa. Karner: „Mergem pe drumul cel bun, dar...”
Ministrul de interne al Austriei, Gerhard Karner, a confirmat că va participa la reuniunea de la Budapesta, subliniind că progresele realizate în protecția frontierelor externe ale UE sunt încurajatoare, dar că „nu s-a atins încă obiectivul final”.
„Mergem pe drumul cel bun, dar nu am atins încă obiectivul”, a declarat ministrul austriac de interne, Gerhard Karner, potrivit Novinite.com.
Viena solicită măsuri suplimentare pentru întărirea controlului frontierelor și mai multe fonduri pentru protecția acestora.
Citește și: România în Schengen. Comisarul Austriei pentru migrație din PE schimbă „Nein” în „JA”. Cine decide?
Recent, autoritățile austriece au prezentat date statistice care arată o scădere a trecerilor ilegale prin Bulgaria și România - de 46% și, respectiv, 10% față de anul precedent, fapt ce ar putea influența decizia finală.
Un alt element crucial este poziția lui Magnus Brunner, candidatul Austriei pentru funcția de comisar european pentru migrație, care și-a declarat sprijinul pentru intrarea României și Bulgariei în Schengen.
Sursa foto: Profimedia images
Citește și: Orban dă cu pumnul în masă pentru aderarea la Schengen a României în 2024. Ultimatum dat Austriei
Declarațiile lui Brunner, făcute publice în cadrul audierilor preliminare, marchează o schimbare neașteptată în atitudinea Austriei.
Mai mult. el a subliniat că, „dacă Bulgaria și România continuă să îndeplinească toate condițiile”, este de datoria Consiliului să elimine controalele la frontierele interne.
Sursa foto: Profimedia images
Aceste afirmații oferă speranțe pentru o rezoluție favorabilă, mai ales în perspectiva reuniunii Consiliului Justiție și Afaceri Interne, programată pe 12 decembrie, când ar putea fi luată decizia finală.
Migrația în România. Cifrele reale care contrazic Austria
Autoritățile de imigrări din România au informat InfoMigrants că în primele nouă luni ale acestui an au fost expulzate forțat un număr de 916 persoane din diverse țări, dintre care 258 sunt cetățeni din Bangladesh.
La 22 octombrie, Inspectoratul General pentru Imigrări din România a furnizat InfoMigrants statistici privind migranții deportați în țările lor de origine în primele nouă luni ale anului 2024.
România a înregistrat un număr de migranți care au trecut granițele sale în drum spre țările mai bogate din Europa de Vest. Mulți au călătorit pe ruta balcanică, în speranța de a intra în Ungaria și în zona Schengen, unde, teoretic, este permisă libera circulație.
Sursa foto: Profimedia images
Alții au ajuns în România pentru a munci, adesea cu vize valabile, dar ulterior au decis să caute oportunități mai bune în regiuni mai bogate.
Și datele FRONTEX contrazic Austria
În același timp, datele publicate de agenția europeană FRONTEX arată o scădere considerabilă a migrației ilegale în Europa, cu o reducere de 39% a trecerilor ilegale de frontieră în primele opt luni din 2024.
Cele mai mari scăderi au fost înregistrate pe rutele din Balcanii de Vest și Mediterana Centrală, iar România nu este considerată un punct vulnerabil în acest sens.
Principalele rute migratorii
Mediterana Centrală: Ruta cea mai activă către Uniunea Europeană a înregistrat o reducere de 64%, cu 41.250 de cazuri de treceri ilegale raportate.
Această scădere a fost influențată de măsurile preventive implementate de Tunisia, Libia și Turcia, precum și de acordurile încheiate de Uniunea Europeană cu aceste state pentru gestionarea migrației.
Balcanii de Vest: Această rută a înregistrat una dintre cele mai mari reduceri, cu un număr de treceri neregulamentare scăzut cu 77%, ajungând la 14.669 de cazuri.
Mediterana de Est: În contrast, ruta Mediteranei de Est a cunoscut o creștere de 39%, cu 37.163 de treceri raportate. Contrabandiștii folosesc tot mai frecvent bărci rapide pentru a evita detectarea în insulele grecești.
Africa de Vest: Ruta către Insulele Canare a înregistrat o creștere fără precedent de 123%, cu peste 25.500 de sosiri înregistrate până la sfârșitul lunii august 2024.
Frontiera terestră estică: A cunoscut cea mai mare creștere procentuală, de 193%, cu 11.270 de cazuri de treceri ilegale. În mare parte din această zonă vin refugiații ucraineni care fug din calea războiului, migranți somalezi și sirieni.
Canalul Mânecii: Trecerea acestui traseu a înregistrat o creștere de 13%, cu 41.078 de detectări.
Naționalitățile predominante de migranți ilegali care ajung în Europa
Migranții ilegali provin în mare parte din Siria, Mali și Afganistan, Maroc, Ucraina.
