Viktor Orbán se confruntă cu o mare provocare dacă programul președinției ungare a UE din 2024 este într-adevăr "axat pe obținerea aderării României la Schengen". Aliatul său, cancelarul austriac Karl Nehammer, blochează aderarea Bucureștiului pe motiv că problema refugiaților este nerezolvată, scrie 24hu
Ungaria e vinovată
Totuși, potrivit presei austriece, nu România, ci Ungaria înrăutățește situația de acolo. Ungaria este sursa majorității migranților neînregistrați care ajung în Austria. Iar soluția europeană, de care Viena condiționează aderarea României, este blocată de Orbán, așa că, deocamdată, granița româno-ungară rămâne sub constrolul strict.
Anul trecut, România și Bulgaria au încercat în zadar să adere la Schengen. Austria a pus veto la intrarea Bucureștiului, la sfârșitul anului 2022, în această zonă, care permite trecerea (aproape) necontrolată a frontierelor a patru sute de milioane de locuitori din douăzeci și șapte de țări europene.
Iar în ceea ce privește Bulgaria, nu doar guvernul austriac, ci și cel olandez a considerat că țara balcanică nu este eligibilă pentru aderare. Astfel, din cei trei candidați propuși inițial, doar Croația a fost susținută în unanimitate de statele membre ale spațiului Schengen.
Austria rămâne fermă pe poziții
În plus, guvernul austriac, condus de cancelarul conservator Karl Nehammer, nu este dispus să își schimbe poziția anterioară, după cum a reafirmat recent la Viena, ca răspuns la o întrebare a cotidianului german Tageszeitung (taz.de).
Ungaria și Polonia joacă un rol cheie în rezolvarea situației, blocând planurile Uniunii Europene, aceleași planuri de care Viena ar condiționa aderarea Bucureștiului și Sofiei la Schengen. Oliver Das Gupta a scris despre acest lucru în cotidianul austriac Der Standard. Titlul articolului este grăitor: "Prietenul lui Nehammer, Orbán, este coresponsabil pentru problema migrației din Austria".
Der Standard scrie că, în ciuda faptului că Ungaria continuă să lase refugiații să intre în Occident și acceptă foarte puține cereri de azil, Viktor Orbán nu este criticat de liderii ÖVP, ci mai degrabă împins de la spate.
80 la sută din cei peste 100.000 de migranți care au intrat ilegal în Austria anul trecut proveneau din Ungaria. Potrivit Ministerului de Interne austriac, "rutele de trafic de migranți trec în principal prin Serbia și Ungaria".
Migranții nu vin din România
Potrivit taz.de, șaptezeci la sută dintre migranții admiși în Austria nu au fost înregistrați în nicio altă țară europeană. (Cu toate acestea, declarațiile poliției și ale Ministerului de Interne ungar contrazic ideea că autoritățile ungare sunt implicate activ în transferul "migranților" în Austria: în comunicatele lor, acestea menționează întotdeauna frontiera sârbă, unde îi escortează înapoi pe imigranții ilegali reținuți).
Prin urmare, România se află într-o poziție dificilă: deși este mai puțin atractivă pentru refugiați decât Ungaria și deși migranții aleg ruta "maghiară", austriecii le blochează intrarea în spațiul Schengen. Faptul că Ungaria este "mai populară" în rândul refugiaților a fost relatat recent de mass-media publică austriacă ORF, iar Ákos Hadházy a atras și el atenția asupra acestui lucru.
Potrivit unui reportaj al postului de radio Ö1, care face parte din media publică ORF, există în principiu două modalități prin care migranții pot intra în Austria din Serbia.
România nu este atractivă
Una dintre rutele de migranți duce direct prin Ungaria, în timp ce cealaltă trece prin România. Dar aceasta din urmă, potrivit lui Ö1, își pierde din ce în ce mai mult "atracția" pentru migranți, în ciuda justificării lui Nehammer de a bloca aderarea Bucureștiului la Schengen.
În plus, site-urile Ö1 și ORF subliniază, de asemenea, că Nehammer a încercat să coopereze cu cele două țări prin care trece cea mai populară rută a refugiaților, Ungaria și Serbia. În iunie, de exemplu, cancelarul i-a invitat pe "populistul de dreapta Viktor Orbán" și pe președintele sârb să consolideze cooperarea dintre cele trei țări pentru a opri migrația.
Potrivit Ö1, România este mai eficientă decât gardul de patru metri înălțime al Ungariei. În cadrul gărzilor de frontieră românești au fost instalate camere termice și drone. De asemenea, polițiștii de frontieră români, bine echipați din punct de vedere tehnic, sunt sprijiniți de organizația europeană de supraveghere a frontierelor Frontex.
"Calea maghiară" a devenit mai atractivă și dintr-un alt motiv, potrivit Ö1. Paradoxal, este faptul că Ungaria nu aderă la standardele europene privind refugiații. Acesta este motivul pentru care migranții ne aleg pe noi (Ungaria n.red.), pentru că, dacă sunt înregistrați mai întâi în România, de exemplu, și ajung în Austria sau Germania, pot fi trimiși înapoi în țara care i-a înregistrat prima dată, în principal din cauza "regulilor de la Dublin".
Regulile Dublin funcționează între Austria și România
În 2022, austriecii au trimis 94 de persoane înapoi în România, iar tendința este ascendentă, potrivit ORF. Refugiații nu pot fi trimiși înapoi în Ungaria, unde instanțele europene au decis că drepturile omului ale refugiaților nu sunt garantate. Astfel, în mod paradoxal, prin nerespectarea normelor europene, ORF spune că Ungaria devine atractivă pentru refugiați, deoarece, dacă reușesc să ajungă într-o altă țară din UE, nu sunt amenințați cu trimiterea înapoi în Ungaria.
La aceasta putem adăuga faptul că Ungaria nu înregistrează refugiații care sosesc aici, ci îi trimite înapoi la granița sârbă. În raportul nostru de anul trecut am scris că migranții încearcă să traverseze Ungaria de mai multe ori, unii dintre ei fiind deja cunoscuți "personal" de către ghizii MÁV.
România pusă în afara Schengen de Nehammer și Orbán, deși migranții ilegal vin în Austria din Ungaria
Membrii Schengen s-au angajat să elimine sau să reducă la minimum controalele la frontieră - acesta este scopul acordului. Cu toate acestea, Austria, de exemplu, care s-a opus prin veto intrării României în noiembrie și care continuă să își mențină această poziție, exploatează "lacunele" din acord la frontiera dintre Ungaria și Slovenia. Astfel, invocând drept pretext criza migrației, aceasta își sporește controalele în special asupra mașinilor ungurești, sârbești și românești, relatează Puls24.at.
Austria își intensifică controalele la frontieră pentru că are cel mai mare număr de cereri de azil pe cap de locuitor din Europa, potrivit Politico, și pentru că se apropie alegerile din 2024, iar țara este din ce în ce mai mult de extremă dreapta. Nu numai că Partidul Libertății (FPÖ), de dreapta radicală și anti-imigrație, a devenit cel mai puternic partid în sondajele de opinie, dar și activiști chiar mai radicali decât FPÖ au manifestat împotriva migrației sau, mai precis, a "Marii Înlocuiri".
