Ceea ce a început în februarie 2022 ca o așa-numită „operațiune militară specială” menită să dureze doar câteva zile s-a transformat într-o confruntare prelungită și costisitoare.
Citește și: Putin, amenințat direct de Trump: „O să bombardez Moscova până o ia naiba dacă ataci Ucraina”
Până la începutul anului 2025, estimările plasau cheltuielile Rusiei în timpul războiului între 250 și 300 de miliarde de dolari - o sumă uriașă care pune presiune pe economia țării pe mai multe fronturi.
Războiul contra Ucrainei bagă Rusia catastrofă. Ministrul Economiei: suntem în pragul recesiunii
În ciuda eforturilor de a proiecta rezistența economică, Rusia se confruntă acum cu o convergență îngrijorătoare a inflației, a creșterii încetinite și a slăbiciunilor structurale tot mai mari.
Pentru președintele Vladimir Putin și Kremlin, provocarea nu mai este doar militară - este și economică.
Cu semne de recesiune la orizont și indicatori cheie care clipesc în roșu, apare o întrebare critică: Poate Rusia să susțină efortul de război fără a declanșa o instabilitate internă mai profundă? Și dacă nu, este pacea măcar o opțiune economică viabilă?
Strângerea curelei pe măsură ce presiunea crește
La sfârșitul lunii iunie 2025, Putin, deși nu a recunoscut public criza economică, a anunțat planuri de reducere a cheltuielilor militare în următorii trei ani. Această schimbare a marcat o abatere semnificativă de la politica anterioară a Kremlinului, care prioritizase cheltuielile pentru apărare ca instrument atât pentru proiecția geopolitică, cât și pentru stimularea economică, arată eurasiantimes.com.
„Nu există încă o decizie finală”, a spus Putin, referindu-se la discuțiile dintre ministerele apărării, finanțelor și economiei din Rusia. „Dar, per total, toată lumea gândește în această direcție.”
Citește și: Trump „schimbă foaia” cu Putin: „Vrea doar să omoare oameni. Vom apăra Ucraina cu rachetele Patriot”
Momentul anunțului este semnificativ. Acesta a venit în timp ce Rusia se apropie de o fază critică a războiului, pe fondul fisurilor tot mai mari din fundația financiară a țării.
Până acum, cheltuielile masive din timpul războiului au susținut producția industrială și ocuparea forței de muncă. Reducerea acestora ar putea semnala nu doar prudență fiscală, ci și o recunoaștere a faptului că povara economică a războiului devine din ce în ce mai greu de suportat.
Temerile de recesiune ies la suprafață în discursul oficial
Apelul lui Putin de a limita cheltuielile militare vine la doar câteva zile după o rară recunoaștere publică din interiorul propriului său guvern: Rusia ar putea intra în recesiune.
„Suntem în pragul unei recesiuni”, a declarat ministrul Dezvoltării Economice, Maxim Reșetnikov, vorbind la Forumul Economic Internațional de la Sankt Petersburg – o scenă rezervată de obicei optimismului și proiecției de putere. Dar de data aceasta, tonul a fost inconfundabil de sumbru.
„Cifrele arată o răcire economică”, a recunoscut Reșetnikov. „Toate datele noastre reflectă performanța trecută. Pe baza sentimentului și indicatorilor actuali de afaceri, se pare că suntem în pragul recesiunii – cu adevărat în pragul ei.”
Sinceritatea a marcat o abatere de la mesajul obișnuit al Kremlinului, care a pus în mare măsură accent pe stabilitate și creștere, în ciuda sancțiunilor internaționale și a condițiilor de război. Declarația lui Reșetnikov sugerează că, chiar și în cadrul guvernului, încrederea în traiectoria economiei începe să se erodeze.
„Ne așteaptă vremuri turbulente”
Această evaluare a fost reiterată de guvernatorul Băncii Centrale, Elvira Nabiullina, doar câteva zile mai târziu. Pe 2 iulie, ea a avertizat că, în ciuda unei ușoare scăderi a inflației, Rusia se confruntă cu „vremuri foarte turbulente”.
Nabiullina, mult timp recunoscută pentru conducerea economiei ruse prin sancțiuni și șocuri financiare, a evidențiat vulnerabilități structurale care se extind dincolo de război.
Una dintre cele mai semnificative este piața muncii: inflația salarială determinată de armată și imigrația restricționată au dus la o spirală costisitoare a prețurilor și salariilor, care continuă să alimenteze creșterea prețurilor de consum în mai multe sectoare.
De asemenea, ea a recunoscut spațiul tot mai mic pentru sprijin extern. „Capitalul străin ieftin, care era ușor disponibil înainte de conflictul din Ucraina, nu mai este o opțiune”, a spus Nabiullina. Pe măsură ce Rusia se îndreaptă din ce în ce mai mult spre interior pentru finanțare, riscurile izolării economice cresc.
Cheltuielile pentru apărare la un nivel istoric ridicat
În septembrie 2024, Reuters a relatat că Kremlinul intenționa să crească cheltuielile pentru apărare cu 25% în 2025, aducând totalul la 145 de miliarde de dolari. Această cifră reprezintă 32% din bugetul total al Rusiei și 6,3% din PIB-ul său - mult peste orientarea NATO de 2%.
Acest nivel de cheltuieli, deși strategic din punct de vedere politic, este destabilizator din punct de vedere economic. Prin canalizarea resurselor către armată, Kremlinul deviază investițiile din sectoarele civile, distorsionând piețele muncii și crescând inflația.
