Putin, presat de Trump să cedeze controlul la Marea Neagră? România, implicată în acord.
Keith Kellogg a subliniat că SUA pledează în principal pentru un „încetare a focului cuprinzătoare”, după care părțile vor trebui să discute statutul anumitor teritorii, centrala nucleară Zaporijia, întoarcerea copiilor ucraineni și perspectivele Ucrainei de aderare la NATO.
Potrivit lui Kellogg, o „forță de menținere a păcii” ar putea fi desfășurată la est de râul Nipru cu participarea unei țări terțe, „astfel încât să se poată monitoriza efectiv armistițiul”.
Putin, presat de Trump să cedeze controlul la Marea Neagră? România, implicată în acord
„Vorbim despre o forță de reziliență. Aceasta îi include pe britanici, francezi, precum și pe germani, iar acum, de fapt, și polonezii pot avea o forță la vest de râul Nipru, ceea ce înseamnă că este în afara liniei de contact cu Rusia.”
Trebuie menționat că refuzul de a trimite trupe în Ucraina este o poziție constantă a actualei conduceri poloneze, așa că rămâne neclar ce a vrut să spună exact Kellogg, potrivit European Pravda.
Polonia a avut până acum aceeași poziție ca și România, să nu trimită trupe în Ucraina. S-a schimbat și poziția României?
Fiind un subiect de interes național, președintele interimar Ilie Bolojan, propunerea de premier a candidatului Nicușor Dan, a făcut un apel lai candidații la prezidențiale să nu se folosească de „fricile” românilor în campanie, precum subictul trupelor României în Ucraina.
Bolojan a dat asigurări că România nu va trimite trupe în Ucraina, ci „va asigura sprijin logistic pentru eforturile de menținere a păcii din țara vecină și se va implica activ în operațiunile de monitorizare a acordului de pace în Marea Neagră, pentru că este direct”.
„Vom participa la grupurile de lucru care se vor forma pe partea de MApN pentru monitorizarea respectării acordurilor de pace în Marea Neagră, în care avem un interes strategic. Vom participa la grupul de lucru care se va forma pe partea de garantare a păcii în așa fel încât să vedem, în ce măsură, din punct de vedere logistic, România are un rol și în ce măsură infrastructura noastră – aeroporturi, baze militare- vor fi folosite în acest scop”, a declarat președintele Ilie Bolojan.
Negocieri de pace la Istanbul. Rusia se duce și „nu prea”
La 13 mai, Reuters și CNN au relatat că Steve Witkoff și Keith Kellogg, trimiși de rang înalt ai președintelui american Donald Trump, vor călători la Istanbul, unde joi pot începe discuții directe între Ucraina și Rusia.
Andri Iermak, șeful Cabinetului președintelui Ucrainei, a declarat că, dacă Putin refuză să poarte discuții în Turcia, acest lucru va indica faptul că Rusia nu dorește să pună capăt războiului.
Rusia a declarat că va trimite o delegație, dar nu a anunțat componența, iar ministrul de Externe, Serghei Lavrov, a declarat că nu merge.
Trump i-a dat de înțeles lui Putin că va merge la Istanbul dacă va veni și liderul de la Kremlin. Se pare că nu se va întâmpla acest lucru.
Moscova a decis să trimită o delegație mai mult formală, fiind foarte reticentă la ceea ce se află pe masa negocierilor.
Mass media pro Kremlin scrie că desfășurarea de unități armate ale țărilor europene pe malul drept al Niprului ca parte a „soluției” înseamnă, de fapt, înghețarea conflictului.
Putin ar putea accepta înghețarea conflictului, dar fără trupe de menținere a păcii de oriunde, în niciun caz din țări membre NATO.
Un astfel de pas, după cum subliniază analiștii ruși pe canalele Telegram, „ar asigura efectiv controlul Occidentului asupra Harkovului, Kievului și Odesei având ca obiectiv controlul Mării Negre.
Rusia a acuzat Marea Britanie și Franța în nenumărate rânduri că s-au implicat în întărirea navală a Ucrainei pentru a putea păstra controlul în Marea Neagră și în organizarea misiunilor rapide împotriva forțelor navale ale Rusiei, reușind aluungarea Flotei Mării Negre.
Trump și Putin au avut și discuții directe privind controlul Mării Negre, presând asupra acestei cerințe. Răspunsul a venit de la vicepreședintele Vance, care a transmis Rusiei că „nu poate cere ceea ce nu a cucerit”.
Rusia amenință că va ataca forțele de menținere a păcii
Kellogg a explicat la Fox News că forțele de stabilizare în discuție sunt reprezentate de formatul E3, care a fost transformat acum în E4, polonezii alăturându-se britanicilor, francezilor și germanilor.
Citește și: VIDEO Ilie Bolojan: România, ca şi până acum, va fi un hub logistic pentru susținerea Ucrainei
Aceste contingente, a spus el, vor fi desfășurate la vest de Nipru, adică în afara zonei de contact direct cu trupele rusești.
Contingentele militare europene vizează regiuni cheie, inclusiv Zaporijia și Herson, care au fost deja încorporate „oficial” de Rusia.
Citește și: Polonia, acord militar cu Franța contra Rusiei. "Premierul" Calin Georgescu: Putin e un erou
Președintele Comitetului de Apărare al Dumei de Stat, Andrei Kartapolov, a remarcat că prezența formațiunilor și bazelor militare NATO este unul dintre principalele motive pentru desfășurarea misiunii speciale din Ucraina.
El a subliniat că astfel de formațiuni nu vor fi doar o țintă legitimă, ci „cea mai dezirabilă țintă pentru noi”.
„Dacă chiar și un singur militar NATO apare acolo, atunci europenii vor obține ceea ce și-au dorit cel mai puțin în viață”, a amenințat Kartapolov.
