NATO Jens Stoltenberg condamnă arestările membrilor opoziției din Belarus

DE Adina Mutăr | 08.09.2020 - 19:19

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a condamnat marţi ''detenţiile şi răpirile'' de activişti ai opoziţiei de către autorităţile din Belarus.

SHARE

Într-o convorbire telefonică cu miniştrii de Externe ai Estoniei, Letoniei şi Poloniei, Stoltenberg şi-a exprimat îngrijorarea privind detenţiile arbitrare şi răpirile de persoane din opoziţie, practici pe care le consideră „încălcări inacceptabile ale normelor internaţionale”.

Este vorba de reprezentanta fostei candidate la președinție Svetlana Tikhanovskaia, Antonina Konovalova, care a fost dată dispărută, potrivit unui comunicat publicat pe rețeaua Telegram a lui Tikhanovskaia.

Fostul nominalizat la funcția de președinte Viktor Babariko declarase mai devreme că nu există informații cu privire la locul unde s-ar afla Maria Kolesnikova, Anton Rodnenkov și Ivan Kravtsov, membri ai Consiliului de Coordonare al opoziției.

Canalul de stat Belarus-1 a declarat marți pe Telegram că Kolesnikova a fost reținută în timp ce încerca să treacă ilegal frontiera Belarus-Ucraina. Serviciul de frontieră de stat ucrainean a spus, la rândul său, că Rodnenkov și Kravtsov au trecut frontiera Belarus-Ucraina.



Ca răspuns la afirmaţiile Guvernului din Belarus conform cărora NATO își consolidează prezenţa militară în regiune, Jens Stoltenberg a reafirmat că Alianţa Nord-Atlantică „rămâne vigilentă, strict defensivă şi pregătită să descurajeze orice agresiune împotriva aliaţilor NATO”.

În Belarus au loc proteste zilnice după alegerile prezidenţiale de la 9 august, despre care opoziţia este convinsă că au fost fraudate pentru a-i asigura lui Aleksandr Lukaşenko, aflat la putere de 26 de ani, al şaselea mandat consecutiv.

Rusia a dat semnale tot mai clare de susţinere a liderului de la Minsk, cu care însă relaţiile s-au tensionat mai ales în primăvara acestui an, când Lukaşenko a acuzat Moscova de tentativă de interferenţă în procesul electoral din Belarus pentru ca ţara să devină vasal al Rusiei, acuzaţii respinse ferm de Kremlin.

Însă după alegerile prezidenţiale de la 9 august, Lukașenko a denunţat un complot occidental şi a apelat la sprijinul Rusiei.  

Comentarii

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te

© 2021 NEWS INTERNATIONAL S.A.