"Ar trebui să le permitem ucrainenilor să folosească arme pentru a ținti situri de rachete sau câmpuri aeriene de unde sunt lansate aceste operațiuni", a declarat marți ministrul leton de externe Edgars Rinkevics într-un interviu acordat în marja reuniunii miniștrilor de externe ai NATO de la București. Aliații "nu ar trebui să se teamă" de o escaladare, a adăugat el.

Deși SUA nu au impus restricții privind modul în care Ucraina folosește armele, până acum au refuzat să trimită arme cu o rază de acțiune suficientă pentru a lovi în interiorul Rusiei.

Citește mai mult: Plângerile Ucrainei de a adera la NATO cresc, la 14 ani după un compromis

Administrația Biden a furnizat Ucrainei arme din ce în ce mai sofisticate, inclusiv sisteme de rachete cu lansare multiplă, dar oficialii au ezitat să trimită sistemul de rachete tactice al armatei, cunoscut sub numele de ATACMS, din cauza capacității sale de a lovi ținte în interiorul teritoriului rusesc.

Citește și: FOTO Paradă Militară de Ziua Naţională a României. HIMARS și PATRIOT defilează în fața românilor

Washingtonul a refuzat până acum să furnizeze avioane de luptă, arătând că evaluările potrivit cărora aeronavele nu ar îmbunătăți perspectivele Ucrainei. Introducerea armelor cu rază mai lungă de acțiune a stârnit îngrijorări că conflictul ar putea escalada sau se poate extinde pentru a include Organizația Tratatului Atlanticului de Nord.

Aceste îngrijorări sunt împărtășite de reprezentantul Michael McCaul, republicanul texan care urmează să preia funcția de președinte al Comisiei pentru afaceri externe a Camerei Reprezentanților odată ce republicanii vor prelua controlul Camerei în ianuarie. Într-un interviu, el a declarat că astfel de atacuri ar eroda sprijinul public pentru Ucraina.

Cum ar reacționa Rusia dacă Ucraina ar ataca pe teritoriul său?

Loviturile în interiorul Rusiei "ar declanșa un răspuns masiv din partea Rusiei și asta ar escalada cu adevărat situația", a declarat McCaul pentru Bloomberg News. "Trebuie să cântăriți reacția extraordinară și opinia publică mondială. Ucrainenii au făcut o treabă fenomenală fiind de partea bună a acestei probleme, cu opinia publică în favoarea lor. Acesta ar fi un pas poate prea departe".

Citește și: Semnal pentru o decizie pozitivă. Aderarea României la Schengen, prima pe agenda JAI din 8 decembrie

Rinkevics a declarat că mai multe alte state membre consideră, de asemenea, că Ucraina nu ar trebui, în general, să aibă constrângeri în ceea ce privește modul în care folosește armele, dar acest lucru depinde în cele din urmă de fiecare națiune în parte atunci când decide ce arme să furnizeze Kievului, potrivit Bloomberg.

Kievul cere arme „fără condiționalități” de folosire

Ministrul lituanian de externe Gabrielius Landsbergis a declarat reporterilor la reuniune că unele țări ridică problema dacă aliații ar trebui să furnizeze arme fără a impune condiții, deși "consensul nu s-a schimbat". Kievul a făcut presiuni pentru arme de la aliați fără "condiții politice" încă de la începutul războiului, a adăugat Landsbergis.

Ministrul italian de externe Antonio Tajani a declarat pentru Bloomberg că "nu vrem probleme cu celelalte țări", precizând că "nu suntem în pericol direct". El a adăugat: "Suntem împotriva unei escaladări a conflictului".

Ucraina a fost lovită de atacuri cu rachete rusești asupra infrastructurii sale critice, lăsând milioane de oameni fără surse sigure de energie și apă în mijlocul iernii. Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, spune că ar trebui să se aștepte mai multe astfel de atacuri, mai ales pe măsură ce Rusia pierde teren pe câmpul de luptă.

În cadrul reuniunii de două zile de la București, aliații urmează să discute despre trimiterea către Ucraina a mai multor sisteme de apărare aeriană și a altor echipamente pentru a ajuta Ucraina să respingă atacurile, chiar dacă sistemele sale actuale au doborât aproximativ două treimi din rachetele rusești în atacurile recente.