Săptămâna trecută, Ministerul Apărării din România a deschis dezbaterii publice proiectele de prevederi privind Apărarea Naţională.
Legea are mai multe noutăți și ar putea afecta nu numai securitatea României, ci și cea regională, cu influență și asupra Ucrainei.
În ce țară va desfășura România trupe
Serghi Gherasimciuk, director executiv adjunct Consiliul de Politică Externă Ukrainian Prism, face o analiză asupra posibilității ca Bucureștiul să trimită trupe în afara granițelor României pentru a-și apăra compatrioții din străinătate.
Bucureștiul își actualizează legislația în conformitate cu noile realități de securitate. Războiul hibrid pe care Rusia l-a declanșat împotriva Uniunii Europene și a NATO necesită un răspuns corespunzător sau prevenirea în timp util a amenințărilor.
Cu o mare probabilitate, scrie Gherasimciuk, legislația românească va fi în acord cu Conceptul Strategic NATO din 2022, care menționează printre amenințările hibride activități inamice în spațiul cibernetic, operațiuni de dezinformare, instrumentalizarea proceselor de migrație, manipularea aprovizionării cu energie, utilizarea pârghiilor de presiune economică, încercări de a submina normele și instituțiile internaționale și sprijin pentru modelele de guvernare autoritare.
Ca răspuns la noile amenințări din partea Federației Ruse, Alianța s-a oferit să investească în descurajare și protecție împotriva utilizării tacticilor politice, economice, energetice, informaționale și a altor acțiuni hibride.
România, membră constructivă a NATO, care revendică statutul de „insulă de stabilitate transatlantică”, va urma această cale, mai ales că cea mai mare bază NATO din Europa va fi în România, prin extinderea Bazei Aeriene Mihail Kogâlniceanu de lângă Constanța.
Ceea ce are o importanță deosebită în această lege este prevederea de a proteja cetățenii români aflați în pericol dincolo de granițele țării.
Ar putea fi interpretată ca o intenție de a contracara agresiunea rusă, în primul rând în Moldova.
Potrivit Ministerului Român al Apărării, modificarea propusă are în vedere nu numai posibila desfășurare a trupelor în altă țară, ci include și alte tipuri de răspuns hibrid la amenințare.
Ar putea intra în război direct cu Putin
Probabil că aceasta se referă nu numai la componenta umanitară sau la posibilitatea de desfășurare a trupelor, ci și la posibilitatea utilizării forțelor Jandarmeriei și Serviciului de Informații al României, scrie Gherasimciuk, potrivit eurointegration.com.ua.
Aceste zone sunt cele mai vulnerabile din Moldova, iar această vulnerabilitate este deosebit de acută în acest an și anul viitor, când în Moldova urmează să aibă loc alegeri prezidențiale și parlamentare.
Moldova se încadrează în categoria țărilor în care România poate interveni deoarece acolo trăiesc cetățeni români.
Citește și: Pregătesc România și SUA Planul B pentru Ucraina? Trupe NATO, în Moldova ca să îl oprească pe Putin
Înseamnă că în curând vor apărea tancuri românești pe străzile din Chișinău, Comrat sau Tiraspol? Nu chiar. Această prevedere ar putea fi activată doar în urma unor amenințări reale la adresa cetățenilor români din Moldova.
O astfel de mișcare va duce aproape sigur la un conflict militar cu rușii, mai ales dacă este vorba și de Transnistria controlată de ruși.
Cu toate acestea, este probabil ca noua lege să creeze condiții pentru apărarea spațiului aerian al Republicii Moldova.
Citește și: Ciucă, în Republica Moldova: Legăturile dintre România şi Moldova trebuie să se întărească
O situație similară se aplică și spațiului cibernetic. România are potențialul de a consolida capacitățile Moldovei. În cele din urmă, sectorul energetic al Moldovei, care a fost adesea supus șantajului rusesc, va deveni mai rezistent cu sprijinul României.
Problema este că un astfel de pas al Bucureștiului ar putea deschide o cutie a Pandorei și ar putea da un exemplu pentru alții.
„Merită să reamintim că există și oameni în Ucraina care dețin pașapoarte din alte țări, inclusiv din România”, scrie Gherasimciuk.
Poate fi aplicată această normă împotriva Ucrainei? Și aceasta nu este o întrebare goală, întrucât sunt și mulți deținători de pașapoarte românești în regiunile Cernăuți și Odesa.
Și, în consecință, creează și premise pentru intervenția și asistența României, în special în domeniul apărării aeriene.
Totuși, aici situația este și mai complicată. Deși problema protejării cerului ucrainean, cel puțin în regiunile limitrofe UE, este notorie, se pare că nicio țară vecină nu își va lua această povară.
Prin urmare, Kievul ar trebui să încerce să formeze o coaliție în care România își va găsi cu siguranță locul și rolul său.
