Cine a salvat România de întreruperea livrării gazelor în zilele geroase? Explicația expertului în energie

Am scăpat pentru moment de gerul năprasnic ce s-a abătut peste România în ultimele săptămâni. 

Atunci, autoritățile au spus că am avut cel mai mare consum de energie din ultiimii patru ani. Însă România România s-a aftalt total în afara scenariului în care să ducem lipsă de energie sau în care să apară o defecțiune sistemică a Sistemului Energetic Național. 

Afirmația a fost făcută la finalul Comandamentului Energetic Național, ministrul Energiei, Bogdan Ivan.

Citește și: Gerul a crescut foarte mult consumul de gaz. Ce se întâmplă cu rezervele? Răspunsul ministrului Energiei

Expertul în energie Dumitru Chisăliță a explicat, într-o analiză pentru Asociația Energie Inteligentă care este motivul pentru care nu au fost oprite livrările de gaze pentru România. 

Cine a salvat România de întreruperea livrării gazelor în zilele geroase? Explicația expertului în energie

Dumitru Chisăliță este de părere că principiul pieței libere a salvat țara noastră de la a rămâne fără gaze în cele mai geroase zile. 

„În fiecare iarnă, când temperaturile scad mult sub zero grade, România intră în regim de vigilență energetică, se întâmplă același lucru: apar „specialiști de sezon” care descoperă din nou că gazul ar trebui să fie ieftin, mult și garantat. Odată cu ei apar și politicienii care, dacă ar putea, ar pune un afiș pe țeava de gaze: „Preț reglementat – intrarea liberă”.

Doar că sistemul de gaze nu funcționează după slogan. Funcționează după fizică, după presiune, după volum, după echilibrul între ieșirile de gaze din sistem – consumul de gaz și intrările de gaz în sistem – sursele de gaz. Iar fizica nu ține cont de campanii electorale.

Adevărul simplu, crud și verificabil este că în această perioadă, principiile pieței libere au salvat România de la a rămâne fără gaze în timpul gerului.

Nu „bunăvoința statului”. Nu „înțelepciunea autorităților”. Nu „norocul”. Nu „intervenția”. Ci a. faptul că România are un mecanism care pedepsește instantaneu iresponsabilitatea și răsplătește aprovizionarea corectă – Codul Rețelei de Transport Gaze Naturale.

Și da, asta vine dintr-o muncă făcută cu ani în urmă, atunci când foarte mulți au tras de timp, au contestat, au ironizat și au sabotat operaționalizarea Codului Rețelei de Gaz din România. Pentru că schimbarea reală în România na fost niciodată primită cu aplauze. A fost întâmpinată cu suspiciune, cu interese, cu frică și cu „merge și-așa””, a explicat Dumitru Chisăliță.

Citește și: De ce plătesc românii energie electrică scumpă? Explicația expertului: Răspunsul este psihologic. Le e frică

Expertul a explicat că piața de gaze nu se validează vara, „într-o zi normală de iunie”, ci iarna, „într-o noapte de ianuarie”, când „milioane de consumatori trag pentru încălzire, CET-urile trag pentru termoficare, industrie trage cât poate,  iar presiunea în sistem începe să arate dacă avem disciplină sau improvizație”.

Iar gerul este testul final pentru că „în acel moment nu mai contează cine are discursul mai frumos. Contează cine are molecule”.

 „Problema reală a gazelor nu este „de unde luăm gaz”. Problema reală este „cine răspunde când nu e destul”, a mai afirmat Chisăliță.

Expertul a amintit că în urmă cu 20 de ani, ”nimeni nu era cu adevărat responsabil. Și când nimeni nu e responsabil, inevitabil se ajunge la situația în care sistemul plătește – adică noi toți”.

Iar acest lucru însemna consum peste ce există disponibil, retrageri mai mari decât ce poate duce sistemul într-o oră sau zi, presiune în scădere, și la final restricții, întreruperi, improvizații.

În prezent sunt reguli clare, iar schimbarea reală nu a fost „liberalizarea” ci introducerea disciplinei prin Codul de Rețea. 

„Un set de reguli care au făcut ceva simplu și brutal au pus costul exact acolo unde trebuie, pe cel care creează problema. Furnizor care nu aduce gaze suficiente pentru a avea grijă de clienții săi, nu mai primește o scrisoare ca pe vremurile pieței reglementate, nu mai primește un termen de grație - primește o factură.

Și nu o factură oarecare, ci o calculă pe baza unui adevăr pe care România îl urăște, prețul real al gazului este prețul din momentul în care gazul lipsește”, a mai afirmat Dumitru Chisăliță.

În mod logic, prețul gazului crește când toată lumea cumpără, când toată lumea vrea gaze și, de multe ori, nu există surplus de gaze.

În acest caz, „furnizorul neatent sau iresponsabil este lovit financiar exact când doare mai tare. Și brusc, ca prin minune, apar gazele. Nu pentru că „sistemul le găsește”, ci pentru că furnizorii sunt obligați să le procure pentru că este mai ieftin să ai gazele achiziționate de tine decât să plătești dezechilibre la Transgaz.

Asta este piața liberă în stare pură, nu te roagă, nu te convinge, nu te educă, nu te mângâie. Te disciplinează”, a explicat Dumitru Chisăliță.

 Regula care a asigurat gazele României în zilele cu ger

Expertul a subliniat că, faptul că România a avut gaze în ger nu e un accident. Este rezultatul unei reguli pe care mulți au urat-o”.

Când ai piață, ai consecințe. Și exact asta a salvat România de acest ger.

 „Prețul mare” nu este o nedreptate. Este semnalul care ține sistemul în picioare.

Când vine gerul, apare întrebarea națională: „De ce e scump gazul tocmai când avem nevoie?”

Răspunsul este simplu: pentru că atunci e rar. Și încă ceva, când e frig în România, e frig și în regiune. Nu suntem singuri pe o insula cu temperaturi negative. România concurează pentru gaz cu: Bulgaria, Serbia, Ungaria, Moldova, Ucraina, și, indirect, cu toată piața europeană conectată.

Dacă nu te ai pregătit vara și vrei gaz în ger, în actuala conjunctură trebuie să faci două lucruri:

1.            să ai infrastructură și contract,

2.            să ai un mecanism care îl aduce acolo unde este nevoie.

Prețul este acel mecanism. Prețul este limba pe care o înțelege toată lumea.

„Gerul din zilele trecute a arata ceva ce multă lume nu vrea să accepte, România nu a fost salvată de promisiuni, ci de reguli de piață.

Iar aceste reguli nu au apărut singure. Au fost muncite, explicate, impuse, apărate în timp, cu opoziție din toate direcțiile. Pentru că fiecare schimbare care pune responsabilitatea pe masă deranjează. Piața liberă în gaze nu este o modă. Este singura formă reală de securitate a livrărilor în condiții critice. Poți să reglementezi prețul pe hârtie cât vrei. Dar dacă reglementezi prețul și omori disciplina, vei reglementa și frigul din case.

Lecția pe care trebuie să o învățăm în aceste zile, în care România nu a stat în frig, este că principiile pieței libere nu sunt o teorie economică pentru conferințe, ci un mecanism de siguranță în viața reală.

Ele sunt singurele motive pentru care, în România, în orele critice, cineva a avut interesul (importul de gaze pentru că prețurile erau mari) și obligația (penalitățile din Codul Rețelei dacă nu ai gaze suficiente pentru clienții tăi) să importe gaz, la timp, pentru a nu rămâne românii în frig.

În schimb, reglementarea/plafonarea făcută „din reflex”, în afara crizelor reale, nu produce securitate energetică — produce liniște artificială și comportament iresponsabil. Iar când liniștea artificială se termina, realitatea lovește direct: lipsă de investiții, lipsă de flexibilitate, lipsă de gaze exact când e frigul mai mare. Statul poate seta reguli și poate arbitra corect piața, dar statul nu poate înlocui piața și nici nu poate comanda moleculele de gaz printr-o ordonanță.

Adevărul e simplu și incomod: nu plafonarea ne-a ținut cald, ci disciplina pieței. Iar dacă uităm asta și ne întoarcem la ideea că statul „rezolvă” prin prețuri impuse și protecție generalizată, ne vom întoarce, inevitabil, și la iernile în care „gazul era ieftin” doar pe hârtie, dar insuficient în casele oamenilor, a precizat Dumitru Chisăliță”, președintele Asociației Energie Inteligentă.

Citește și: Alertă de ger în România. Ministrul Energiei a convocat Comandamentul Energetic Național