Citată de agenţia TASS, o judecătoare a Curţii Supreme de la Moscova a anunţat că "va răspunde pozitiv cererii administrative a Parchetului general, de a desemna unitatea paramilitară 'Azov' drept organizaţie teroristă şi de a interzice activităţile sale în Federaţia Rusă", relatează şi AFP, informează Agerpres.
Cea mai mare parte a procesului s-a derulat cu uşile închise. Potrivit TASS, martori chemaţi să depună mărturie au evocat presupuse crime comise de regimentul Azov în Ucraina. Potrivit legii ruseşti, conducătorii unei organizaţii teroriste riscă între 15 şi 20 de ani de închisoare, iar simplii membri între 5 şi 10 ani.
Regimentul Azov, care are rădăcini de extremă dreapta şi ultranaţionaliste, a fost una dintre cele mai proeminente formaţiuni militare ucrainene care au luptat împotriva Rusiei în estul Ucrainei, notează Reuters.
Rusia a făcut referire cu regularitate la regimentul Azov în sprijinul afirmaţiei sale că Ucraina este controlată de "fascişti". Propaganda rusă de stat i-a comparat pe combatanţii regimentului Azov cu naziştii din Al Doilea Război Mondial, a căror înfrângere de către Uniunea Sovietică rămâne o parte centrală a identităţii naţionale ruse.
Anterior stabiliţi în portul Mariupol din estul Ucrainei, mulţi dintre membrii regimentului au fost capturaţi de forţele ruseşti când oraşul a căzut, după aproape trei luni de asediu. După săptămâni de lupte şi bombardamente intense, ultimii apărători ai oraşului Mariupol, baricadaţi în uzina Azovstal, s-au predat în cele din urmă în luna mai, fiind consideraţi eroi de către ucraineni.
Oficiali din aşa-numita Republică Populară Doneţk au declarat în luna mai că luptătorii din regimentul Azov ar putea primi pedeapsa cu moartea în conformitate cu legile acestei entităţi administrative nerecunoscute decât de Rusia şi câţiva aliaţi apropiaţi.
Săptămâna trecută, o serie de explozii în închisoarea de la Olenivka, într-o zonă separatistă prorusă din estul Ucrainei unde erau deţinuţi soldaţii luaţi prizonieri la Mariupol, s-au soldat cu zeci de morţi, potrivit armatei ruse.
Moscova acuză Kievul că a bombardat această tabără de prizonieri, ceea ce autorităţile ucraine neagă, afirmând, dimpotrivă, că aceşti deţinuţi au fost masacraţi de forţele ruse.
