Strategia lui Putin pentru a ține România afară din Schengen. Cum influențează Rusia vetoul Vienei?

Într-un nou front al conflictului cu Europa Occidentală, Rusia recurge la tactici neconvenționale, incluzând atacuri cibernetice și sprijin pentru fluxul de refugiați din Siria, Afganistan, Turcia și Africa. Scopul: destabilizarea democrațiilor vest-europene, cu accent pe Germania, Austria sau Olanda, până la ruperea relațiilor dintre țările europene.

Strategia lui Putin pentru a ține România afară din Schengen. Cum influențează Rusia veto-ul Vienei?

Potrivit expertului în migrație Eduard Gnesa, Rusia și Belarus facilitează accesul refugiaților către Europa prin acordarea generoasă de vize turistice și de studenți.

Aceștia călătoresc la Moscova sau Minsk, de unde autobuzele îi duc către frontiera cu Polonia și chiar către țări precum Cehia. Refugiații sunt ghidați în privința locurilor de trecere a frontierei, beneficiind de zone bogate în pădure pentru a se ascunde.

Scopul final: destabilizarea Europei, cu accent pe Germania, Italia sau Olanda datorită beneficiilor sociale atrăgătoare și procedurilor de azil îndelungate, însă în ceea ce privește legăturile extrem de controversate dintre Viena și Moscova, acest narativ al migrației este intens folosit de cancelarul Karl Nehammer, primul lider european care s-a dus la Moscova să discute aprofundarea relațiilor comerciale dintre cele două țări, în condițiile în care restul țărilor europene s-au rupt aproape în totalitate de Rusia.

Chiar dacă cifrele exacte nu sunt cunoscute, poliția germană a raportat intrarea ilegală a 12.000 de persoane în primul semestru al anului 2023 pe ruta Rusia-Belarus. În iulie, forțele de securitate poloneze au înregistrat peste 4.000 de treceri ilegale ale frontierei. 

Citește și: Presa austriacă face jocurile lui Nehammer ca să țină România afară din Schengen. Cifrele adevărului

Eduard Gnesa susține că Rusia are, de asemenea, o influență asupra bandelor de traficanți din Africa de Nord, folosind dezinformarea pentru a stimula fluxurile de refugiați. Această influență se manifestă prin intermediul internetului și a rețelelor sociale, facilitând coordonarea migrării.

Frenezia migranților în „trompeta” lui Nehammer

Austria, una foarte puținele țări europene care mai mențin legături comerciale la nivel înalt cu Rusia a fost de-a dreptul îndoctrinată în această retorică a migranților pentru a bloca aderarea României și Bulgariei la Schengen. Mai mult, conducerea de la Viena vrea ca toate țările să ridice garduri și să impună controlae la granițe.

Astfel și populația austriacă a intrat în această frenezie a migranilor rostogolită tot mai mult de presa de la Viena și acum 64% din populația austriacă cere controale stricte la frontieră, Italia fiind una din principalele porți pe unde vin migranții ilegali din țările africane.

 Citește și: Austria, noi cifre ca să țină România afară din Schengen: 115.000 minori au cerut azil. Adevărul?

81% dintre alegătorii FPÖ și 76 % dintre alegătorii ÖVP sunt în favoarea controalelor în țările vecine Austriei. În timp ce 62% dintre alegătorii SPÖ spun că se pot obișnui cu controalele la frontiere, chiar dacă nu le convine acest aspect.

Principalul obiectiv al Acordului Schengen este evitarea controalelor la frontiere pentru a asigura o circulație cât mai ușoară a bunurilor și persoanelor.

Ce cred austriecii de rând despre revenirea controalelor la graniță?

Anna, o austriacă în vârstă de 21 de ani spune "Pe de o parte, cred că controalele la frontieră sunt o idee bună, dar, pe de altă parte, nu cred că este o idee bună, deoarece Italia este una dintre țările din Schengen. Obiectivul țărilor Schengen a fost întotdeauna "să nu existe controale la frontiere".

Fabian, în vârstă de 24 de ani, vede această măsură într-un mod extrem: "Dacă guvernul consideră că este util controlul frontierelor către orice țară, atunci să-l facă! Nu doar pentru Italia, ci pentru toată lumea”.

Citește și: Șefa Parlamentului European: „România merită să fie în Schengen din 2011. Cred că vom reuși în 2023”

Alba, în vârstă de 51 de ani, este mulțumită cu situația actualp: "Eu însumi sunt un imigrant și cred că Austria are sub control imigrația".

Cancelarul federal Karl Nehammer a declarat într-un interviu acordat ziarului "Kleine Zeitung" că autoritățile austriece au intensificat perchezițiile secrete în zona de frontieră cu Italia ca răspuns la condițiile de pe insula italiană Lampedusa din Mediterana, potrivit heute.at.

Ciolacu: „Austria să iasă din Schengen dacă e așa de distrus acordul”

Premierul Marcel Ciolacu i-a îndemnat pe austrieci să iasă din Schengen dacă susțin că „mecanismul este așa de distrus”.

„Eu n-am să fiu niciodată ipocrit, nu pot să spun că n-am nimic cu România dar că spațiul Schengen este depășit. Atunci de ce am votat anul trecut cu Croația? E o întrebare legitimă a românilor pentru premierul Nehammer.

Dacă e așa de distrus Schengen, eu n-am nicio problemă ca Austria să iasă din Schengen, să își faci ziduri kilometrice (la granițe) cu sârmă ghimpată și electrice, n-am nici problemă.

Dacă Austria dorește această abordare cu garduri, să și le plătească, să iasă din Schengen și noi o să ne descurcăm în interiorul Schengen fără probleme”, a declarat premierul.

„România ţine spatele frontului din Ucraina. Ce face Nehammer este de neacceptat!”

„Ceea ce face cancelarul Nehammer este de neacceptat. În primul rând şi eu, în funcţia de prim ministru, şi domnia sa, suntem trecători. Ai drept de veto. Comisia Europeană, Consiliul European, Parlamentul European au făcut o recomandare. Ai drept de veto, dar trebuie să-l justifici.

De aceea am şi spus: eu, cât timp sunt prim ministru, nu o să accept ca domnul cancelar să fie ipocrit şi să umilească în continuare România. De fapt, România ţine spatele frontului din Ucraina.

În timp ce România respectă toate sancţiunile împotriva Rusiei, toate, fără excepţie, în timp ce România ajută Republica Moldova să nu mai fie dependentă de Rusia (...) tu, Austria, eşti o ţară neutră, nu cheltui un euro pentru înzestrarea Armatei, România îşi măreşte alocarea din PIB de la 2% la 2,5% ca să descurajeze ceea ce doreşte să facă Rusia.

Şi tu vii ca un ipocrit şi spui că România nu are dreptul în Schengen fără să justifici deloc veto-ul tău”, a afirmat Marcel Ciolacu, potrivit News.ro.

Minciunile Austriei țin România afară din Schengen

Austria a acuzat că sistemul Schengen „nu funcționează”, susținând că peste 100.000 de "treceri ilegale ale frontierei" au avut loc în țară, dintre care 75.000 nu au fost înregistrate în nicio altă țară UE. Cu toate acestea, datele oferite de Frontex arată că principalul traseu de migrație către UE nu trece prin România și Bulgaria, ci se îndreaptă spre vest, prin Balcanii de Vest.

Ruta Balcanilor de Vest, care include Albania, Bosnia și Herțegovina, Kosovo, Muntenegru, Macedonia de Nord și Serbia, este una dintre principalele căi de acces în Europa. Astfel, sosirile în Austria se pot datora în mare măsură trecerii prin Ungaria și Croația, țară care surprinzător a fost imediat acceptată și susținută de Austria pentru aderare la Schengen la ultimul consiliu JAI din 8 decembrie 2023.

Criticii susțin că declarațiile oficiale de la Viena au un caracter predominant intern, mai ales în anul preelectoral 2024. Problema migrației este fiind tema tuturor crizelor din interiorul relațiilor dintre statele eurosceptice și cele care susțin valorile europene.

Potrivit ultimelor date publicate de Agenția Europeană de Control la granițe - FRONTEX, rutele migranților sunt:

1. Ruta Central Mediteraniaină - Tunisia -Italia - unde în anul 2022 au ajuns 105.561 de migranți ilegali, iar datele din anul 2023 care sunt centralizate până în luna iulie 2023 arată că prin această rută au venit 89.113 migranți.
   
   
2. Ruta prin Balcanii de Vest - Serbia - Croația - unde în anul 2022 au ajuns 144.181 de migranți ilegali, iar datele din anul 2023 care sunt centralizate până în luna iulie 2023 arată că prin această rută au venit 48.760 migranți.
   
   
3. Ruta prin Estul Mediteranei - Turcia - Grecia - unde în anul 2022 au ajuns 43.906 de migranți ilegali, iar în perioada ianuarie -iulie 2023, prin această rută au venit 17.884 migranți.
   
   
4. Ruta prin Vestul Mediteranei - Maroc - Spania - unde în anul 2022 au ajuns 15.134 de migranți, iar în perioada ianuarie - iulie 2023 au venit 7.425 de migranți.
   
   
5. Ruta Est Europeană - Belarus -Polonia/ Belarus - Lituania - unde în anul 2022 au ajuns 6.332 de migranți ilegali, iar în perioada ianuarie -iulie 2023, prin această rută au venit 3.179 migranți.
   
   
6. Ruta Circulară - Albania - Grecia - unde în anul 2022 au ajuns 672 de migranți ilegali, iar datele din anul 2023 care sunt centralizate până în luna iulie 2023 arată că prin această rută au venit 419 migranți.
   
   
7. Ruta prin Marea Neagră - România și Bulgaria - unde în anul 2022 au ajuns 213 migranți ilegali, iar datele din anul 2023 care sunt centralizate până în luna iulie 2023 arată că prin această rută au venit 40 migranți.

Refugiații ucraineni care au fugit de război, văzuți ca imigrați ilegali de Austria

Datele Eurostat arată o creștere de aproape trei ori a cererilor de azil în Austria, de la 37.000 la 108.000. Și înainte ca Putin să declanșeze cel mai mare război de la Al Doilea Război Mondial încoace în Europa, existau solicitanți de azil, însă aceștia erau mai puțin vizibili. Odată cu intensificarea conflictului din Ucraina, centrele de azil au devenit aglomerate, iar prezența evidentă a migranților a generat o problemă politică sensibilă.

Partidele tradiționale, ÖVP și SPÖ, au înregistrat înfrângeri istorice, în timp ce partidele de extremă dreaptă au câștigat teren. Cancelarul Karl Nehammer a subliniat că rezultatul dezamăgitor al Partidului Popular Austriac se datorează în mare măsură "anilor de criză" recenți. ÖVP a înregistrat cel mai slab rezultat din 1945 și a pierdut majoritatea absolută în parlamentul din Austria Inferioară