Radio France Internationale (RFI) se extinde în Ucraina cu un portal de știri dedicat iar, în contextul geopolitic actual, România devine un hub media în Europa de Est, de la București fiind coordonate echipele de jurnaliști pentru Ucraina și Republica Moldova, a declarat, într-un interviu acordat în exclusivitate Newsweek România, Cécile Mégie, directorul global al postului de radio RFI din grupul France Médias Monde și membră în consiliul de administrație al organizației Reporteri fără Frontiere.
Citește și: VIDEO Ploaie de rachete trase de ruși dintr-o zonă rezidențială din Herson. Ucraina contraatacă
Newsweek: Ce reprezintă astăzi RFI în spațiul media global și ce loc ocupă RFI România în această construcție?
Cécile Mégie: RFI este un post de radio francez public, parte din France Médias Monde, care include și un post TV de știri, France 24, și un post de radio de limbă araba, Monte Carlo Doualiya. RFI emite în franceză, română și în alte 16 limbi, fiind, prin urmare, unul dintre actorii media publici importanți la nivel global, alături de BBC, Deutche Welle și alții.
Avem un loc important, dar știm că toate lucrurile evoluează, că toate lucrurile se schimbă rapid în contextul vremurilor grele prin care trecem. Informațiile corecte sunt extrem de importante, iar noi suntem într-o continuă mișcare. Vedem ce se întâmplă în jurul nostru și ne adaptăm.
Citește și: VIDEO Rușii, „victimele” unor explozii nerevendicate de nimeni. Preludiul unui atac în Moldova?
În momentul de față, strategia noastră este să ne adaptăm, să oferim conținut de calitate atât oamenilor care știu franceză, cât și celor care nu înțeleg această limbă. Emitem 24/7 în franceză, dar, de exemplu, extindem emisiile în limbile din Africa, iar aici, în România, dezvoltăm un nou proiect axat pe ceea ce se întâmplă în Europa de Est.
Dezvoltăm în București un proiect în ucraineană, cu jurnaliști ucraineni, după ce Rusia a invadat Ucraina în februarie. Proiectul media în ucraineană, RFI Ucraina, este digital, un website de știri cu articole, materiale video, fotografii, grafice și, bineînțeles, cu toate extensiile actuale în social media.
De asemenea, ne întărim conținutul și în limba rusă. Cu 32 de ani de experiență, RFI România coordonează acest proiect strategic. Portalul RFI în ucraineană va fi lansat în această toamnă. România devine astfel un hub-ul nostru media în regiune, de la București fiind coordonată și redacția de la Chișinău.
Cum evaluați impactului războiului declanșat de Rusia în Ucraina asupra activității mass-media în general și a activității mass-media din acestă regiune în special?
Proiectul nostru media în ucraineană este, clar, un răspuns la situația din regiune. Aveam în plan să ne extindem în Europa Centrală și de Este, dar invadarea Ucrainei a accelerat lucrurile.
Am reușit să conturăm foarte repede acest proiect, considerându-l crucial în războiul informațiilor. De asemenea, Chișinău FM, difuzorul nostru din Republica Moldova, a crescut orele de emisie în limba română. Începând din luna martie, emite în română 13 ore pe zi.
În ceea ce privește impactul războiului din Ucraina asupra mass-media în general, acesta a crescut nevoia de a verifica rapid informațiile, pentru a contracara propaganda. Avem în permanență echipe de jurnaliști la fața locului în Ucraina, cu un grad de securitate maxim.
Din 24 februarie până acum, am avut una, două echipe de jurnaliști în permanență în Kiev, Donbas, în zonele din estul Ucrainei. De asemenea, o echipă RFI de la Moscova a venit în partea rusească a frontului. Este esențial să dispui de informații corecte, să faci materiale echilibrate.
Știm că este, fără îndoială, o agresiune din partea Rusiei, dar trebuie să auzim, să vedem, să verificăm ce transmitem din ambele părți, pentru a fi credibili. Asta este misiunea noastră.
Ați punctat foarte bine importanța războiului informațiilor. Cum explicați vulnerabilitatea media la „Fake News”? Radioul pare a fi mai puțin vulnerabil la fenomenul știrilor false decât alte medii, cum ar fi presa online sau televiziunea. Cum se explică?
Mass-media se află într-o permanentă cursă contra-cronometru, verificarea informațiilor ia timp. Și radioul se află în aceeași cursă.
Dar formatul nostru la RFI, modul în care ne structurăm programele, ne dă un avantaj. RFI România, de exemplu, nu este un post 100% de știri, la fel ca RFI din Franța. Are și alte programe, emisiuni. Prin urmare, informațiile sunt analizate, verificate, se adaugă context. Și pe site-urile RFI, unde, de multe ori știrile apar prima dată, respectăm aceleași rigori jurnalistice.
Verificăm informațiile odată, de două ori. Avem și avantajul unui trust media global, cu redacții în mai multe limbi. Avem jurnaliști specializați în verificarea informațiilor, lucrăm și cu colegii de la postul TV de știri France 24, care verifică imaginile și video-urile. Avem și un program care verifică și informațiile din social media. Lucrul cu informația este o profesie grea.
Care ar fi, prin urmare, principalele trei lucruri pe care orice media ar trebui să le aplice în lupta cu la fenomenul știrilor false?
Verificarea informației, verificarea informației și verificarea informației. Sunt manager, dar am fost jurnalistă. Principala armă împotriva „Fake News” este verificarea informației. Nu trebuie să crezi nimic, până nu verifici.
Asistăm în multe colțuri ale lumii la un reflux al democrației și o extindere a regimurilor autoritare. Cum este afectată libertatea de exprimare în diferite țări, dar siguranța jurnaliștilor?
Pentru grupul France Médias Monde, securitatea jurnaliștilor noștri este o prioritate de top. Am pierdut patru jurnaliști pe teren în ultimii 20 de ani, în Afganistan, Coasta de Fildeș și Mali.
Jurnaliștii noștri fac training-uri speciale, dispun de echipe de securitate. Îi protejăm, de asemenea, față de atacurile cibernetice, pentru că acestea sunt printre cele mai mari pericole în ziua de astăzi.
Liberatea de exprimare, libertatea presei și dreptul de a fi informat trebuie apărate peste tot, nu numai de regimurile autoritare. Chiar și în Europa, în Uniunea Europeană, sunt țări cu probleme, în care jurnaliștii au probleme. Trebuie să apărăm libertatea de exprimare, este un pilon al democrației.
