România a fost cerută în Schengen chiar de la Viena, după o analiză amănunțită în care se arată că „veto”-ul ar fi contraproductiv chiar pentru Austria.
Citește și: Austria a dat răspunsul final privind aderarea la Schengen a României. Ne rămâne o ultimă soluție
Respingerea de către Austria a extinderii Schengen este contraproductivă din punct de vedere economic, dăunătoare din punct de vedere al politicii energetice - și nu mai poate fi argumentată cu numărul de cereri de azil.
În decembrie 2022, Austria s-a opus prin veto aderării României și Bulgariei la spațiul Schengen, o decizie care a rămas valabilă până în prezent. Această decizie este argumentată în principal pe baza problemelor sistemice din spațiul Schengen. "Un sistem stricat nu poate fi extins", a explicat ministrul Afacerilor Europene, Karoline Edtstadler.
Citește și: Austria, niciun argument pentru a nu lăsa România în Schengen. Ce se întâmplă cu cererile de azil
Ministrul de externe, Alexander Schallenberg, a vorbit despre un "strigăt de ajutor" în fața a 100.000 de solicitanți de azil în 2022, dintre care, majoritatea, ar urma să ajungă în Austria pe alte rute.
„Capitulează” Austria? România, cerută în Schengen chiar de la Viena
Veto-urile sunt neobișnuite în politica UE. În ultimii ani, guvernele iliberale, cum ar fi cele din Ungaria și Polonia, s-au remarcat în mod deosebit prin acest lucru. Funcționarea procesului decizional al UE depinde în mare măsură de aderarea statelor membre la un consens emergent, chiar dacă preocupările lor nu au fost pe deplin risipite.
În acest caz specific, aproape toate țările, inclusiv Germania, care s-au confruntat cu un număr mare de sosiri, au sprijinit extinderea Schengen. Comisia a confirmat în mod repetat că ambele țări îndeplinesc toate condițiile de aderare.
Daune majore
Veto-ul austriac a fost perceput ca o mare nedreptate, în special în România, și a dus la amenințări de boicot și la anunțarea unei acțiuni în justiție la Curtea Europeană de Justiție (CEJ). Având în vedere costurile de transport mai mari și dezavantajele concurențiale considerabile, prejudiciul economic pentru România se ridică la câteva miliarde de euro.
Numeroși migranți români care lucrează în Austria, în special în profesii care întrețin sistemul, inclusiv în domeniul îngrijirii și al recoltării, au suferit, de asemenea, dezavantaje grave.
La un an de la vot, puncte decisive sugerează că veto-ul ar trebui retras:
În primul rând, numărul cererilor de azil în Austria a scăzut brusc, în comparație cu anul precedent. Potrivit Ministerului de Interne, în prima jumătate a anului au plecat din țară mai mulți solicitanți decât au sosit. Numărul de sosiri a crescut în întreaga Europă. Cu toate acestea, migrația s-a mutat de pe rutele balcanice pe ruta mediteraneană centrală, după cum ilustrează situația de pe insula italiană Lampedusa.
Citește și: De ce nu ne vrea de fapt Austria în Schengen, nici în 2024. ”Nu mai e loc de menajamente”
- În al doilea rând, s-a ajuns la o decizie în timpul negocierilor privind reforma sistemului european comun de azil în iunie 2023, care a fost salutată și de Austria ca un pas important înainte. Noul sistem va fi mult mai restrictiv. Printre altele, acesta prevede proceduri accelerate la frontierele externe pentru acei solicitanți de azil care au puține șanse de a fi recunoscuți.
- În al treilea rând, o serie de state membre depun, de asemenea, eforturi pentru a restricționa drastic migrația ilegală. La cel mai recent summit privind migrația de la Berlin, de exemplu, au fost luate în considerare acordurile cu țările terțe și facilitarea returnărilor, ceea ce corespunde liniei austriece.
- În al patrulea rând, în ultimul său raport, Comisia Europeană recunoaște că guvernul român a luat măsuri semnificative pentru a combate traficul de persoane și salută modificarea legilor privind azilul în direcția unor proceduri de azil și de returnare mai eficiente. Cooperarea cu autoritățile sârbe la frontiera externă a fost consolidată în cadrul unui proiect pilot, la fel ca și cooperarea cu agenția de azil EUAA, Europol și agenția de protecție a frontierelor Frontex. România devine astfel un pionier în domeniul controlului migrației.
Cu toate acestea, importanța relațiilor economice ale Austriei cu România nu s-a schimbat. Austria este al doilea cel mai mare investitor străin, cu aproximativ 7.000 de companii și 100.000 de angajați. Prin urmare, dezavantajele economice pentru România care rezultă din veto-ul austriac vor afecta și economia internă. În schimb, impulsul considerabil de creștere economică pentru România, rezultat în urma aderării la Schengen, va fi benefic și pentru companiile austriece.
Chiar și efectele asupra emisiilor de CO2 ar fi pozitive, deoarece nu ar mai fi necesar ca motoarele să funcționeze ore în șir la frontiere, scrie die presse.
