Boris i-a scos pe conservatori la liman. Pentru moment

Conservatorii britanici și-au revenit din șocul rezultatului obținut la alegerile europarlamentare din luna mai. Alegerea lui Boris Johnson în funcția de președinte al partidului și adoptarea unei linii ferme pro-Brexit au revigorat formațiunea în sondajele de opinie.

Acesta este motivul pentru care Johnson a cerut în repetate rânduri alegeri anticipate, însă parlamentarii, unii chiar din partidul său, s-au opus.

Totuși, analiștii estimează că luna de miere este pe final pentru actualul lider conservator și anticipează o erodare a sa, dacă nu va reuși să livreze Brexitul la termenul 31 octombrie.

O sarcină tot mai dificilă, având în vedere că, recent, justiția britanică a declarat drept ilegală suspendarea parlamentului. În acest fel, Boris Johnson urmărea să elimine un adversar redutabil al ieșirii Marii Britanii din Uniunea Europeană. 

15 procente peste laburiști

Conform unui sondaj Opinium, dat publicității pe 22 septembrie, conservatorii și-au consolidat poziția de cel mai popular partid din Marea Britanie, în timp ce laburiștii au pierdut trei puncte procentuale. În prezent, diferența dintre cele două formațiuni este de 15 procente.

Partidul Conservator este cotat la 37%,  Laburiștii au 22%, Liberal- Democrații (LibDems) sunt la 17%, iar Partidul Brexit al lui Nigel Farage este cotat cu 12%, în scădere cu un punct procentual, față de estimările din luna precedentă.

Cifrele sunt similare cu cele înregistrate în 2017, înainte ca fostul premier conservator Theresa May să anunțe alegeri anticipate.

Potrivit unor surse oficiale, citate de presa din Regatul Unit, Boris Johnson ar putea, mai degrabă, să demisioneze în luna octombrie, decât să cedeze cererilor de a amâna Brexit-ul.

Săptămânile următoare sunt cruciale pentru șansele Marii Britanii de a ajunge la un acord cu Uniunea Europeană. Boris Johnson a participat la Adunarea Generală a ONU de la New York, ocazie cu care a avut discuții cu liderii europeni.

El a avut programate întrevederi cu cancelarul german, Angela Merkel, președintele francez, Emmanuel Macron, cu premierul irlandez, Leo Varadkar, dar și cu înalți oficiali ai UE, inclusiv președintele Consiliului European, Donald Tusk.

Mai mult, Sir Eddie Lister, consilierul principal al premierului, a fost trimis într-o misiune secretă de negociere la Dublin, în vederea ajungerii la un compromis privind granița irlandeză.

Corbyn, sub presiune

O lovitură dură pentru liderul laburist, Jeremy Corbyn, este faptul că două treimi din public dezaprobă poziția partidului față de Brexit, după cum a relatat cotidianul The Daily Mail.

În momentul de față, Corbyn este supus presiunii exercitate de nucleul dur al partidului său de a-și schimba radical abordarea față de Brexit.

Asta în condițiile în care șeful laburiștilor a anunțat că își va conduce partidul în viitoarele alegeri cu oferta de a organiza un al doilea referendum în legătură cu ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană.

Corbyn nu a dat, însă, niciun detaliu referitor la derularea campaniei pentru acest referendum,  ceea ce i-a atras critici dure din partea propriului partid.

Noul sondaj Opinium sugerează că majoritatea covârșitoare a alegătorilor consideră că poziția Partidul Laburist în ceea ce privește Brexit-ul este neclară.

Prăbușirea laburiștilor are legătură directă cu scădere în sondaje a liderului Jeremy Corbyn, care, în 2017, avea 43% încredere, iar, în august anul acesta, era sub 20%.

„Mulți britanici se pare că au ajuns la concluzia că Jeremy Corbyn nu este potrivit pentru funcția de prm-ministru“, subliniază publicația The Conversation.

Laburiștii au sperat să mai tempereze declinul cu prilejul conferinței partidului de la Brighton. Din păcate pentru ei, încercarea eșuată a unuia dintre apropiații lui Jeremy Corbyn de a-l deposeda pe Tom Watson, un rival al șefului laburist, de funcția de vicepreședinte al partidului, a afectat și mai mult imaginea formațiunii.

Evoluții ulterioare

Publicația britanică The Conversation a analizat 157 de sondaje de opinie, realizate între 4 noiembrie 2018 și 17 septembrie 2019, cu scopul de a identifica trendurile din rândul opiniei publice, în ceea ce privește susținerea pentru partidele politice. Concluziile analizei au fost publicate pe 3 septembrie.

Studiul a evidențiat faptul că atât conservatorii, cât și laburiștii au scăzut în mod semnificativ în opțiunile electorale, în alegerile pentru Parlamentul European din 23 mai. De atunci, conservatorii și-au revenit, dar nu reușesc să depășească pragul de 40%, așa cum s-a întâmplat în alegerile generale din 2017.

„Un astfel de declin nu s-a mai întâlnit până acum. Ciifrele sunt comparabile cu anii ’30“, scrie The Conversation. Dacă ar fi organizate alegeri parlamentare, conservatorii lui Boris Johnson ar aavea mari șanse să-și asigure majoritatea în viitorul parlament.

Cercetarea sociologică estimează că Partidul Conservator ar câștiga 323 mandate, Laburiștii- 222, Liberal Democrații- 22, Partidul Național Scoțian (SNP)- 48 de mandate, formațiunea Plaid Cymru din Țara Galilor- 4 mandate, Verzii- 2 mandate și Partidul Brexit- 1 mandat.

Bătaia pe electoratul pro-Brexit

Adevăratul pericol pentru conservatori este creșterea în popularitate a Liberal-Democraților (LibDems). În 2015, aceștia s-au prăbușit, conservatorii reușind să le ia  27 de mandate în parlament.

În 2017, LibDems au avut doar 12 parlamentari, chiar dacă au reușit să se mai reabiliteze. Dacă trendurile pozzitive actuale se mențin, liberal-democrații au toate șansele să recupereze toate mandatele pierdute în favoarea conservatorilor, în 2015.

Noul lider Jo Swinson a avut o contribuție esențială în creșterea LibDems în sondaje. Mesajul său a fost puternic împotriva părăsirii Uniunii Europene.

A reuși să fie mai convingător decât laburiștii și a atras mulți alegători „Remain“. Se estimează chiar că LibDems pot câștiga mandate suplimentare, atrăgând de partea lor electoratul conservator care se opune Brexitului.

Pe de altă parte, există previziuni că Partidul Brexit  va sucomba în alegerile parlamentare viitoare, după modelul UKIP, prima creație politică a lui Nigel Farage, din 2017. 

Analiza The Conversation observă un lucru deosebit de interesant: există o diferență majoră între susținătorii Partidului Brexit și cei ai Partidului Conservator.

Potrivit unui sondaj efectuat înaintea alegerilor europarlamentare din luna mai, 78% dintre alegătorii Partidului Brexit susțineau ieșirea Marii Britanii din UE fără acord, comparativ cu doar 46% alegători conservatori, care preferau această variantă.

Nigel Farage a promis că va livra Brexit fără un acord cu Bruxelles-ul. El își dispută cu Boris Johnson electoratul „hard Brexit“ și nu a pierdut nicio ocazie să-l critice pe actualul premier, pentru că a sprijinit acordul propus de Theresa May. „Boris Johnson nu este de încredere“, a clamat Farage.

În același timp, premierul britanic nu a îngropat definitiv ipoteza ajungerii la un acord cu UE, invocă des această posibilitate și amenință cu represalii politice la adresa rebelilor din partidul său. Această atitudine îi afectează imaginea în rândul alegătorilor conservatori „No deal“.

Lipsa de încredere din partea acestui electorat îl pune pe Boris Johnson într-o postură destul de riscantă. El are nevoie de alegătorii Partidului Brexit, dar este greu de crezut că-i va convinge, aatâta vreme cât declară că vrea să ajungă la o înțelegere cu Bruxelles-ul. El va putea lua aceste voturi doar în condițiile unui Brexit fără acord.

The Conversation estimează că, dacă s-ar organiza rapid alegeri, „Partidul Brexit nu ar lua multe locuri în parlament, dar cu siguranță ar afecta șansele conservatorilor de a învinge în
alegeri“.

Dacă, totuși, Boris Johnson va reuși să atragă voturile „Leave“, Partidul Conservator ar putea câștiga 365 de mandate, Laburiștii- 191, LibDems- 29 mandate, SNP- 41 mandate, Plaid Cymru- 4 mandate, Verzii- 2 mandate, Partidul Brexit- 0 mandate.

O ecuație complicată

Modul în care diferitele partide britanice se influențează reciproc este extrem de interesant, iar analiza sociologică realizată de The Conversation relevă o serie de aspecte demne de luat în seamă.

Un instrument statistic numit „coeficient de corelație“ este destul de lămuritor.

Acesta este un număr, care variază de la 0 (ceea ce înseamnă că nu există nicio relație între schimbările produse în opțiunile de vot ale diferitelor partide) la 1 (ceea ce înseamnă că o creștere cu un procent a sprijinului pentru un partid coincide cu o creștere cu un procent a sprijinului pentru celălalt partid analizat).

Când coeficientul de corelație este negative, asta înseamnă că atunci când un partid crește, celălalt scade.

Corelația dintre intenția de vot pentru Partidul Conservator și cea a Partidului Brexit este de -0,6, ceea ce înseamnă că o creștere a numărului de voturi pentru conservatori coincide cu scăderea numărului de voturi pentru Partidul Brexit.

În schimb, corelația dintre intenția de vot a Partidului Laburist și cea a Partidului Brexit este de doar -0,31. Aceasta înseamnă că rivalitatea dintre conservatori și brexiter-ii lui Farage este de două ori mai mare.

Ca să nu mai vorbim de faptul că, în cazul LibDems și Partidul Brexit, corelația  este și mai slabă: - 0.14.

„În sondajul realizat la scurt timp după alegerile europene, am constatat că 77% dintre respondenții care au votat pentru Partidul Brexit doreau ca Marea Britanie să iasă din UE fără acord.

Parlamentul a adoptat o lege care-l blochează pe premier să ceară o prelungire a termenului de ieșire, dacă nu există un acord. Asta limitează puterea de negociere a guvernului.

Dacă Boris Johnson va merge pe o strategie similară cu cea a Theresei May și va obține un acord, sunt mari șanse de întrebare dacă va reuși să-l treacă prin parlament.

Chiar dacă poate îmbrăca acest acord în mod diferit, acest lucru nu îl va împiedica pe Nigel Farage să proclame cu voce tare că Johnson a tădat cauza Brexit-ului.

În aceste condiții, este greu de crezut că mulți susținători ai Partidului Brexit vor vota cu conservatorii. Din acest motiv, pentru Boris Johnson și partidul său va fi extrem de dificil să câștige o majoritate parlamentară.

Așa cum stau lucrurile, este puțin probabil ca ca organizarea de alegeri anticipate după o nouă prelungire a apartenenței Marii Britanii la UE să rezolve criza Brexit“, este concluzia jurnaliștilor The Conversation.