Bolivia, vid politic după demisia lui Morales și a vicepreședinților. Rusia acuză o lovitură de stat
Demisia președintelui bolivian Evo Morales survine după un val de proteste generate de alegerile prezidențiale de la 20 octombrie, care l-au dat câștigător, în fața fostului președinte, Carlos Mesa. Armata i-a retras sprijinul.
„Păcatul meu, sunt indigen, producător de coca”, a declarat Morales, după ce s-a retras în zona sa natală, Chimore, regiune Cochabamba, duminică seara, după demisia forțată de armată.
Șefului armatei, generalul Williams Kaliman, a cerut demisia președintelui „pentru binele Boliviei”.
Evo Morales a ajuns din păstor de lama în fotoliul de președinte - fiind singurul președinte indigen al Boliviei - datorită sindicatelor, în 2006.
Este unul dintre ultimii reprezentanți ai „valului roșu” care a măturat America Latină, orientând spre stânga Brazilia, Argentina, Chile, Ecuador și Venezuela. Duminică seara, a primit sprijinul imediat al președinților cubanez și venezuelan, Miguel Diaz-Canel și Nicolas Maduro, precum și al președintelui ales argentinian Alberto Fernandez.
Moscova a acuzat o „lovitură de stat” și a negat că Evo Morales ar fi cerut azil în Rusia. Ministerul rus de Externe a atras atenția că intervenția altei țări în criza boliviană este inacceptabilă.
Succesorii prevăzuți de Constituție în cazul lipsei președintelui au demisionat toți: vicepreședintele Alvaro Garcia, președintele și vicepreședintele Senatului și președintele Camerei Deputaților.
Poliția l-a arestat pe președintele Tribunalului suprem electoral (TSE), Maria Eugenia Choque, precum și pe vicepreședintele instituției, pentru nereguli comise la scrutinul de la 20 octombrie.
Duminică seara, mii de oameni au ieșit pe străzi pentru a sărbători plecarea lui Morales, acuzându-l că forțele sale de represiune au ucis trei persoane și au rănit aproape 400.
