„Putem agrea să reducem numărul de ore, ceea ce și părinții și elevii și cred că și Ministerul Educației își doresc, ca numărul de ore pe anumite materii care nu se justifică... Să nu mai încărcăm elevii atât de mult. Cumva se dorește acest lucru cu adevărat?”, a spus ministrul de Finanțe, Orlando Teodorovici.
El nu a putut invoca niciun studiu sau analiză pe care își bazeze această propunere și nici nu a spus despre ce materii e vorba. Ca punct de plecare pentru o documentare sumară, Teodorovici ar fi putut citi „Monitorul Educației și formării România - 2018”, care are doar 14 pagini și a fost elaborat de Comisia Europeană.
Indicatorii care ne dau fiori.
Ponderea absolvenților de studii superioare (vârsta 30-34 de ani): în România – 26% / media UE 40%.
Părăsirea timpurie a școlii (vârsta 18-24 de ani: în România – 18% / media UE 10%.
Procent de tineri cu vârsta de 15 ani cu un nivel scăzut de cunoștințe în: citit (37% România - 19% media UE), matematică (40% - 22%), știință (38% - 20%).
Rata de angajare a noilor absolvenți pe nivel de învățământ: în România – 66%, media UE – 74%.
Cheltuieli publice pentru educație ca procent din PIB: în România – 3,7%, media UE – 4,7%.
Există un pact politic prin care Educația să primească 6% din PIB. La rectificarea propusă de Teodorovici, Ministerul Educației pierde un miliard de lei.
Unde stăm prost
„În pofida majorărilor din anul 2016, România continuă să investească puțin în domenii care sunt esențiale pentru combaterea părăsirii timpurii a școlii și asigurarea unui start în viață în condiții de egalitate. Cheltuielile pentru învățământul preșcolar și primar sunt foarte scăzute în comparație cu media UE (0,7 % față de 1,5 % din PIB în UE-28). Cheltuielile pentru învățământul secundar sunt, de asemenea, mai mici (1,5 % față de 1,9 % din PIB)”, zice Comisia Europeaană.
Care mai observă că: „Din 2006 până în 2016, numărul total al elevilor a scăzut cu 17 %. Se preconizează că tendința va continua, în concordanță cu scăderea populației generale (INS, 2016). Numărul acestora a scăzut cu 20 % la nivelul învățământului preșcolar, cu 13 % la nivelul școlilor și cu 48 % la nivelul învățământului superior”.
