Mensa la 80 ani: România are cel puțin 380.000 de oameni în primii 2% ai inteligenței

O jurnalistă a mers să vadă cine sunt „mensanii” și a demontat, într-o postare personală, două clișee: singurătatea și elitismul. În spatele lor rămâne o întrebare mai interesantă: ce măsoară, de fapt, un test de 20 de minute, și de ce atât de puțini dintre cei care l-ar trece îl dau.

O postare și o întrebare

„Ce ai spune dacă ai afla că ești mai inteligent decât 98 din 100 de oameni?”. Așa își începe jurnalista Ioana Ciurlea postarea de pe contul personal de Instagram, după ce a participat la aniversarea celor 80 de ani de Mensa, sărbătorită anul acesta la București. Răspunsul ei este deliberat prozaic: dai un test supravegheat de Mensa România, iar dacă rezultatul intră în top 2%, primești invitația de a deveni membru, „indiferent de vârstă, de meserie sau de câte facultăți ai”.

Miezul postării este însă un mit. „Se spune despre oamenii supradotați că sunt singuratici. E mit sau adevăr?”, întreabă ea. Răspunsul, înregistrat la eveniment: „Este 100% mit, având în vedere câte persoane sunt aici. Suntem în jur de 800 de membri Mensa, adică toată lumea, la aniversarea de 80 de ani de Mensa pe glob”. Iar despre imaginea unui „grup elitist de genii neînțelese”, verdictul jurnalistei: „Nici pe departe. Sunt oameni obișnuiți”.

Ce înseamnă, în cifre, „primii 2%”

Pragul Mensa nu este un număr magic, ci o convenție statistică: cei 2% cu cele mai mari scoruri la un test de inteligență standardizat, indiferent de test. La o populație de aproximativ 19 milioane, România are, matematic, în jur de 380.000 de oameni care ar trece pragul. Mensa România are, după cifra din comunicatul oficial, peste 600 de membri; după cea rostită la aniversare, circa 800. Adică între unul din 475 și unul din 630 dintre cei eligibili. Pe plan global, raportul este și mai sever: din cele aproximativ 164 de milioane de persoane care ar intra statistic în primii 2% ai celor 8,2 miliarde de locuitori ai planetei, Mensa numără aproximativ 150.000 de membri în peste 90 de țări, sub unul la mie.

Cifrele spun două lucruri. Primul: Mensa nu este clubul celor inteligenți, ci clubul celor inteligenți care au vrut să afle și au plătit o taxă de testare și o cotizație anuală (90 de lei în România, 45 pentru studenți și minori). Al doilea: organizația are un bazin de recrutare practic nelimitat, iar fiecare sesiune de testare, cum este cea din 24 octombrie, de la Academia de Studii Economice din București, este mai degrabă o invitație decât o selecție.

De ce București

Între 30 septembrie și 4 octombrie, Capitala a găzduit reuniunea anuală a Comitetului Internațional al Directorilor Mensa, organismul care stabilește strategia de extindere în noi țări, aprobă bugetele și modifică statutul organizației, și Mensa World Gathering 2026, programul deschis tuturor membrilor, cu prelegeri despre matematică, inginerie sau impactul social al persoanelor supradotate, tururi ghidate și ateliere. Congresul mondial se ținuse ultima dată în 2006, la Orlando.

Alegerea nu a fost întâmplătoare. Eivind Olsen, directorul internațional pentru dezvoltare al Mensa, a descris-o drept recunoașterea unei povești de succes: o filială care în ultimii ani a construit o comunitate activă și a mai adus în România două evenimente internaționale, European Mensas Annual Gathering în 2024 și Silvensa, revelionul mensanilor, în 2022. Pentru o organizație fondată în 1991 la inițiativa unui singur membru internațional direct, care și-a acreditat primul proctor, adică primul examinator propriu, abia în 2009, și care a primit statutul de Full National Mensa, cel mai înalt nivel de afiliere, în a doua jumătate a deceniului trecut, drumul până la gazdă a congresului mondial este scurt.

Un test de 20 de minute și limitele lui

Testul folosit de Mensa România este de tip „culture-fair”: exclusiv imagini, fără cuvinte, fără cunoștințe generale, 20 de minute pentru candidații de peste 16 ani și 15 minute pentru copiii de 11-16 ani. Organizația spune deschis că nu este un test IQ obișnuit, ci unul calibrat pentru o rezoluție cât mai fină exact în zona pragului de 2%, și că rezultatul vine în patru până la șase săptămâni sub forma unui singur cuvânt, „eligibil” sau „neeligibil”, fără o valoare a coeficientului de inteligență. Tot ea precizează, în secțiunea de întrebări frecvente, că testul nu înlocuiește o evaluare într-un cabinet psihologic acreditat. Din iunie 2025, Mensa România nu mai acceptă admiterea pe baza testului WISC, folosit de psihologi pentru copii, invocând practica neunitară de aplicare din țară.

Aici intră și limitele. Un test de 20 de minute pe matrici vizuale măsoară raționamentul abstract și viteza de procesare, componente reale ale inteligenței, dar nu creativitatea, judecata practică sau capacitatea de a lucra cu oamenii. Mensa nu pretinde contrariul: din statutul ei, scopul este să identifice și să pună în legătură persoanele cu un coeficient ridicat, nu să le certifice drept genii. Cei 800 de la aniversare nu sunt „cei mai deștepți oameni din România”, ci cei mai deștepți 2% care au vrut să facă parte dintr-o comunitate.

Ce face, de fapt, o comunitate de oameni inteligenți

Răspunsul din postarea Ioanei Ciurlea este neașteptat de banal: grupuri de interes, dezbateri, jocuri, întâlniri locale și internaționale, „o comunitate în care găsești oameni cu aceleași pasiuni ca ale tale oriunde în lume”. Site-ul organizației descrie membrii ca venind din toate categoriile sociale, de la șoferi de tir la profesori universitari cu mai multe doctorate, iar statutul de eligibil, odată obținut, este valabil pe viață, în oricare dintre organizațiile naționale Mensa.
Povestea a început în 1946, într-un compartiment de tren din Anglia, când avocatul Roland Berrill și tânărul om de știință Lancelot Ware au imaginat o societate cu un singur criteriu de admitere. Prima broșură, publicată la Oxford pe 1 octombrie 1946, este actul ei de naștere. Optzeci de ani mai târziu, întrebarea pe care o pune postarea unei jurnaliste române rămâne, în fond, aceeași pe care și-au pus-o cei doi în tren: ce se întâmplă când oamenii din primii 2% se întâlnesc. În România, răspunsul se dă, deocamdată, de cel mult cinci ori pe an, în câte o sală de facultate, timp de 20 de minute.