„După examenul din 27 iulie, teoretic, vom avea profesori pregătiți pentru funcția de director. Practic... .
În data de 4 iunie 2021 a apărut Proiectul Metodologiei privind organizarea și desfășurarea concursului pentru ocuparea funcțiilor de director și de director adjunct din unitățile de învățământ preuniversitar, care rămâne, în dezbatere publică, 10 zile, după care va fi aprobat.
Citește și: Rețeaua Confucius. Cum a pătruns în școlile românești propaganda comunistă chineză sub acoperire
Partea interesantă este că valoarea acestei probe, care s-ar numi Examen la nivel național, reprezintă doar 40% din totalul punctajului necesar obținerii acestei funcții, iar 60% reprezintă proba de interviu. Conform proiectului, proba de interviu nu poate fi contestată.
Cine decide, practic, competențele viitorului manager?!
Comisia de evaluare a probei de interviu, constituite prin decizie a inspectorului școlar general, va avea următoarea componență:
1) Președinte - Un reprezentant al inspectoratului școlar;
2) Doi reprezentanți ai unității școlare, dintre cadrele didactice titulare ale unității de învățământ, aleși prin vot secret de către Consiliul Profesoral. Consiliile profesorale din unitățile de învățământ vor desemna doi membri titulari în comisie și un membru supleant;
3) Un reprezentant al consiliului local, desemnat prin hotărâre a consiliului local, respectiv un reprezentant al consiliului județean, desemnat prin hotărâre a consiliului județean, în cazul școlilor speciale. În cazul în care, în termen de 10 zile de la data solicitării, autoritățile locale nu-și desemnează reprezentantul, acesta va fi reprezentantul consiliului local, respectiv județean în consiliul de administrație al unității de învățământ. În cazul în care, din motive întemeiate, reprezentantul consiliului local/județean nu poate fi desemnat, atunci membru de drept al comisiei de evaluare a interviului devine cadrul didactic desemnat ca membru supleant de către consiliul profesoral al unității de învățământ. Pentru comisiile constituite în vederea evaluării candidaților pentru funcția de director și director adjunct la cluburile sportive școlare, palatele și cluburile copiilor, în locul reprezentantului Consiliului Local se desemnează un reprezentant al Ministerului Educației, prin ordin al ministrului.
4) Un reprezentant al departamentului de resurse umane din cadrul companiilor mijlocii, mari și foarte mari sau un reprezentant al unei companii specializate în recrutarea resurselor umane sau un cadru didactic din învățământul superior cu competențe în management instituțional și/sau management educațional.
5) Secretar - un informatician sau un cadru didactic cu competențe în utilizarea calculatorului. Atribuțiile comisiei de evaluare a probei de interviu :
• Stabilește planul de desfășurare a interviului;
• Evaluează candidații la proba de interviu și completează borderourile de notare prevăzute în anexa nr. 2 la prezenta metodologie;
• Completează situațiile centralizatoare și toate documentele prevăzute în procedura de desfășurare a interviului;
• Transmite comisiei județene de organizare a concursului rezultatele interviului, în vederea validării și numirii candidaților declarați reușiți.
Să-i luăm pe rând:
1) Reprezentantul Inspectoratului Școlar are o funcție atribuită prin detașare în interesul învățământului, fără concurs specific, dar se prezumă că ar avea calitate de evaluator.
2) Cei 2 reprezentanți ai unității școlare, dintre cadrele didactice titulare ale unității de învățământ, aleși prin vot secret de către Consiliul Profesoral nu pot fi evaluatori ai unui candidat care și-a dovedit competențele în urma unui concurs specific la care domniile lor nu au participat. Aici se deschide o poartă prin care o să pătrundă năvalnic subiectivismul. Gândiți-vă că pentru această funcție pot aplica și candidați care nu sunt angajați ai acelei unități școlare și pe care cei doi reprezentanți nu-i cunosc.
Citește și: EXCLUSIV Isărescu a recomandat publicarea lui Dan Voiculescu la Editura Academiei Române
3) Reprezentantul consiliului local ce evaluează?! Abilitățile candidatului de a relaționa pe partea administrativă?! Subiectul acesta este delicat și poate spulbera „castelul de nisip” pe care s-a proiectat această metodologie. Reprezentanții Ministerului au transmis pe toate canalele că au în vedere separarea managementului școlar în 2 componente: administrativ și educațional. Această temă nu poate să rămână doar o declarație populistă cu care, de altfel, ne-am obișnuit la politicienii contemporani. Știm cu toții că atunci când se accesează fonduri europene realizatorii proiectului trebuie să respecte fiecare literă din angajament, altfel fondurile alocate pot fi blocate sau chiar anulată finanțarea. Iată ce scrie în PNRR despre Educație:
„Pornind de la analiza funcțională a sistemului educațional în ansamblu, Ministerul Educației va reorganiza ISJ-urile, pentru a le eficientiza activitatea și pentru a permite o mai bună colaborare între acestea și conducerea unităților de învățământ preuniversitar. Această reorganizare, cumulată cu nevoia profesionalizării managementului instituțiilor de învățământ preuniversitar de stat, prin separarea procesului administrativ de cel educațional, prin metodologii de evaluare și examinare a managerilor din educație și training specializat, va conduce la creșterea capacității manageriale de răspuns la toate tipurile de provocări apărute și va crește reziliența sistemului.” Se pune întrebarea firească: Ce interese servește ministrul Sorin Cîmpeanu când ocolește angajamentul luat față de Uniunea Europeană.
4) Reprezentantul departamentului de resurse umane din cadrul companiilor mijlocii, mari și foarte mari e departe de a ști ce profil de lider se potrivește culturii școlii la care vine să se implice ca evaluator. De exemplu, un specialist în organizarea activităților comerciale nu poate avea expertiza necesară pentru a evalua competențe privind coordonarea procesului educațional.
5) Acest subpunct nu îl leg direct de importanța activității de secretariat în vederea desfășurării acestei probe ci, de decizia de a se evalua „Competențele digitale, printr-o probă practică de utilizare a calculatorului”. În opinia mea, era mult mai eficient dacă candidaților li se cerea să facă dovada dobândirii acestor competențe printr-un certificat de tip ECDL care se obține în urma unor evaluări competente. Prevăd că la această cerință se vor face multe abuzuri din partea unor membri zeloși din comisie care, fără o normă stabilită explicit, vor încerca să-i pună într-o lumină defavorabilă pe unii candidați. Să nu uităm că într-o școală există Serviciul secretariat din care directorul nu face parte, doar îl coordonează.
Închei cu speranța că acest concurs nu va avea ca scop profesionalizarea rețelei de interese a noilor conducători ai destinelor învățământului românesc”, spune profesorul Cătălin Osiceanu.
Cătălin Osiceanu predă matematică la Școala Gimnazială „Grigorie Ghica Voievod“ din București.
