Copiii străini din România nu au cu adevărat acces la educație
Cel puțin 10.000 de copii și tineri sosiți în România trec la un moment dat printr-un fel de vid educațional, care îi face să rateze etape și le refuză șansa la o profesie.
Chiar și în vremuri normale (neafectate de pandemie), copiii străini din România au mari probleme în a-și începe sau continua educația aici, deoarece nu au suficient sprijin în a învăța limba română, nu sunt asistați suficient în recunoașterea studiilor efectuate în țara de origine și recuperarea decalajelor, nu pot susține examene pentru reconstituirea foii matricole, arată fundația Terre des hommes Romania.
La început, când sunt doar „audienți” la cursuri, copiii nu au acces la manuale, rechizite, burse, programe de tipul „Laptele si cornul”. Sunt înscriși la școală în clase inferioare vârstei lor (chiar și cu 4 ani școlari mai puțin) sau la programul „A doua șansă” (destinat, de fapt, adulților).
„Legea Educației Naționale prevede însă că statul garantează tuturor minorilor străini (imigranți, refugiați sau persoane cu protecție subsidiară ) drepturi egale de acces la toate nivelurile și formele de învățământ preuniversitar și universitar, precum și de învățare pe tot parcursul vieții, fără nicio formă de discriminare.
Aceste drepturi trebuie respectate, iar în acest sens Fundația Terre des hommes lansează o acțiune de advocacy și un videocast, pentru a aduce în atenția publicului, dar și a autorităților, vocea copiilor imigranți și dificultățile majore care fac imposibilă educația lor în România. Videocastul a fost realizat alături de câțiva copii imigranți și de voluntari români, care au intrat în dialog și și-au mărturisit unii altora experiențele (bune sau triste) și visurile”, menționează Terre des hommes Romania.
„Am mers la școală și nu înțelegeam nimic. Profesorii mi-au spus să citesc ceva în română (cu voce tare), dar am spus că nu pot.
«Iar profesoara a zis La finalul anului 2019 erau 15.794 de tineri (sub 19 ani) veniți din alte țări cu drept de ședere în România, potrivit Inspectoratului General pentru Imigrări, cu 6.300 mai mulți față de 2015). O parte (cei majori) vin pentru studii, dar estimăm că cel puțin 10.000 dintre acești minori sunt în România pentru o viață mai sigură sau pentru a evita situații care le pun viața în pericol acasă -în cazul refugiaților. În plus, ei au adesea deja probleme psiho-sociale, fiindcă s-au confruntat cu diferite tipuri de violență direct sau indirect, în țara proprie, uneori chiar în familie.
