VIDEO Profesorul Adrian Mitroi despre legea salarizării: Prea multe excepții. Și un robot AI o făcea mai bine!
Noua lege a salarizării este construită pe excepții, nu ține cont de performanță și riscă să adâncească frustrările din sistemul public, avertizează Adrian Mitroi. Profesorul susține că proiectul protejează subperformanța în loc să recompenseze meritul.
Adrian Mitroi critică dur proiectul noii legi a salarizării. Profesorul consideră că numărul mare de excepții va produce noi inechități, iar lipsa unor criterii clare de performanță îi va demoraliza tocmai pe angajații care își fac bine treaba.
În opinia sa, legea nu rezolvă problemele vechiului sistem de salarizare, ci riscă să le perpetueze pentru mulți ani.
„Excepția este mama durerilor de cap”
Cea mai mare problemă ar fi numărul mare de categorii exceptate de la regulile generale.
Profesorul Adrian Mitroi, specialist în finanțe comportamentale la Academia de Studii Economice din București Foto: Newsweek
„Mă uitam și la noua lege a salarizării: excepții peste excepții. Excepția este mama durerilor de cap. Excepția este o nedreptate făcută tuturor celorlalți care nu sunt exceptați”, a declarat Adrian Mitroi pentru Newsweek România.
Citește și: Președintele SANITAS Iași, despre proiectul noii legi a salarizării: „Doctorii pot pierde câteva mii de lei”
Profesorul compară sistemul cu o familie în care unul dintre copii este favorizat în fața celorlalți.
„Închipuiți-vă că ai cinci copii și la unul dintre ei ții mai mult și numai aceluia îi dai. Înțelegeți cum se uită ceilalți patru? Dacă deschideți infernala lege a salarizării, o să vedeți acolo excepții. Cine a inventat conceptul acesta de excepții? Nu știu. Deci nici măcar o lege rezonabilă n-am fost în stare să facem”, spune Mitroi.
Legea nu măsoară performanța și nu sancționează subperformanța
Adrian Mitroi susține că proiectul nu conține criterii obiective prin care angajații performanți să fie diferențiați de cei care nu își îndeplinesc corespunzător atribuțiile.
„Știți care este cea mai gravă scăpare a legii? Că nu are nimic despre criterii de performanță și de contraperformanță. Doar faptul că stai pe un scaun acolo și timpul trece favorabil pentru tine adaugă la beneficii”, afirmă profesorul.
În lipsa unor evaluări periodice și a unor indicatori măsurabili, recompensele riscă să fie acordate subiectiv, inclusiv de manageri numiți politic.
„Dacă nu poți să-i recompensezi pe cei foarte buni, cea mai mare eroare pe care o poți face este să-i recompensezi egal cu cei care nu merită. Îi demoralizează substanțial pe ceilalți”, avertizează Adrian Mitroi.
În opinia sa, proiectul oferă practic o formă de protecție celor care nu performează.
„Acest subiectivism, această imunitate la subperformanță, că asta este... Legea, de fapt, nu pedepsește nimic, nu așază pe merit nimic. Nu este o lege a performanței și a transparenței”, spune profesorul.
„Și versiunea gratuită a unui robot AI scotea ceva mai rezonabil”
Mitroi critică și graba cu care a fost pregătit proiectul, în condițiile în care adoptarea legii este legată de riscul pierderii unor fonduri.
„Cred că și versiunea gratuită a oricărui robot de inteligență artificială scotea ceva mai rezonabil. Atât de rău îmi pare. Și acum avem și presiunea că pierdem banii; aceeași poveste: trebuie făcută, toată lumea este nemulțumită. Am făcut-o românește. Ne-am dus până în ultima clipă”, afirmă acesta.
Profesorul atrage atenția că efectele unei asemenea legi nu vor putea fi corectate ușor.
„Avem o lege pe care nu o mai putem modifica foarte mulți ani de aici înainte, care face atât de mult rău. Nici nu este foarte clar: scade, nu scade, cu excepții. Cei care pierd vor măsuri compensatorii, niște variante îngrozitoare”, spune Adrian Mitroi.
„Nu există nimic din invențiile noastre” în alte țări
Profesorul afirmă că a analizat și modul în care funcționează salarizarea în alte state, iar comparația nu ar susține sistemul de excepții propus în România.
„Voiam comparația cu alte țări, să vedem cum funcționează. Nu există nimic din invențiile noastre. Excepțiile nu există. Conceptul de excepție... Plecăm de la premisa că orice nedreptate făcută cuiva este o nedreptate făcută tuturor”, explică Mitroi.
El face legătura între excepțiile salariale și celelalte privilegii acordate unor categorii profesionale, arătând că nota de plată este suportată de întreaga societate.
„Ce înseamnă excepția? Ce înseamnă pensia aceea buclucașă? Înseamnă că altcineva trebuie să o plătească, corect? Oricum ai întoarce-o, cineva trebuie să plătească pentru asta. Așa că lucrurile sunt demoralizante”, spune profesorul.
Politicienii împart bani pentru care nu răspund
Adrian Mitroi consideră că excepțiile sunt ușor de acordat deoarece politicienii nu cheltuiesc bani proprii și nu răspund personal pentru efectele deciziilor luate.
„Aceste erori, sporuri și toate acestea sunt ușor de făcut ca politician, pentru că nu sunt banii tăi. Când ești politician și nu ai responsabilitatea banilor și a deciziilor tale, este ușor să institui excepții”, afirmă acesta.
Profesorul avertizează că inechitățile salariale se pot transforma, în timp, într-o nemulțumire socială și politică greu de controlat.
„Vine un moment al scadenței în care se va rupe și vine un punct de inflexiune politic substanțial. Dacă nu ești atent la continuitatea politicilor tale, la buna înțelegere cu ceilalți, la sustenabilitatea politicilor, atunci este o varză de la un cap la altul”, spune Mitroi.
