Cezar Ioan, fondatorul celei mai longevive publicații despre vin din România și al sistemului de evaluare calitativă prin “Punctele Vinul.Ro” afișate pe sticle pentru ușurarea achiziției (comisii independente formate din profesioniști specializați în diferite sectoare ale producției și comercializării vinului degustă vinurile, anonimizate, și le clasifică prin punctaje în funcție de criteriile practicate în industrie, cu un maxim valoric de 100 puncte), a realizat o radiografie a viniculturii din România.
Un altfel de raport asupra vinului românesc
Comparativ cu alte țări cu suprafețe similare, România a produs, în 2022, o treime din cât a produs Chile și puțin mai mult de jumătate din cât a produs Portugalia. Portugalia a exportat de 18 ori mai mult, iar Chile de 50 de ori.
Cu o producție de numai 37% față de cea a României, Republica Moldova a exportat de 5 ori mai mult decât țara noastră.
Dar o caracterizare a industriei vinului din România trebuie să ia în considerare contextul internațional, precum și piața internă. Vom folosi datele pe 2022, care sunt ultimele date consolidate de Organizația Internațională a Viei și Vinului (OIV) - organism interguvernamental din care fac parte 50 de țări, responsabile de peste 87% din producția mondială de vin și de peste 71% din piața de consum.
Ce factori influențează major piața de vin a României?
Valoarea pieței interne, în 2022, era de aproximativ 450 milioane de euro.
Productivitatea la hectar, creșterea costurilor cu energia, cu forța de muncă și cu transporturile, cererea internă solidă și naționalismul consumatorilor definesc cadrul de funcționare a industriei de vin din România - care a avut, în 2022, un an slab (3,8 milioane hectolitri) - prognozele pentru 2023 se ridică la aproximativ 4,4 milioane hectolitri. O explicație stă în faptul că, din cele 188.000 de hectare, doar aproximativ 110.000 sunt plantații modernizate, eficiente economic.
În afară de factorii menționați anterior, principalele forțe care vor influența evoluția industriei autohtone de profil par să fie scăderea puterii de cumpărare și intensificarea discursului medical în direcția reducerii consumului de alcool de orice tip, precum și o creștere a concurenței din partea vecinilor de peste Prut (România este principala piață de export - și cu cea mai rapidă creștere - pentru vinurile din Republica Moldova, percepute adesea de către consumatori drept “vinuri românești”) și din partea altor categorii de băuturi alcoolice cu marketing internațional foarte dinamic.
Pe plan extern, piața vinului românesc va fi influențată de evoluția cererii interne, ca și de productivitatea industriei pe ansamblu, în contextul climatic global - de reținut că producția Uniunii Europene în 2023 e estimată la cel mai mic nivel din ultimii 60 de ani, în timp ce aceea a României a crescut.
Nu în ultimul rând, va conta și dorința și capacitatea industriei de profil de a construi o “imagine de țară” pentru vinul românesc. Dar să vedem și alte câteva comparații utile în context.
Cum stau țările cu suprafețe aproximativ la fel de mari și cum stau vecinii de peste Prut?
România (188.000 hectare cu viță-de-vie, din care aproximativ 40% nemodernizate) a produs, în 2022, 3,8 milioane hectolitri și a exportat 0,18 milioane (locul 29 în lume). Populația țării e de 19 milioane locuitori, consumul total e de 3 milioane hectolitri (0,55 milioane de hectolitri sunt importuri).
Chile (196.000 hectare, din care trei sferturi dedicate producției de vin) a avut în 2022 o producție record de 12,5 milioane hectolitri și a exportat 9 milioane (locul 4 în lume). Populația e similară cu a României - 19 milioane locuitori - și consumă 2,3 milioane hectolitri.
Portugalia (190.000 hectare), a produs 6.8 milioane hectolitri și a exportat 3,2 milioane (locul 8 în lume). Populația e de 10 milioane locuitori, consumul intern e de 6 milioane hectolitri (țara e și al 10-lea importator al lumii, dar trebuie să luăm în considerare și un turism solid). Trebuie să remarcăm o diferență foarte mare de productivitate la hectar între țara noastră și Chile, dar semnificativă și față de Portugalia.
Moldova (122.000 hectare), a produs 1,4 milioane hectolitri și a exportat puțin peste 1 milion (locul 17 în lume). Populația e de 2,6 milioane locuitori iar datele relevante despre consumul intern nu sunt disponibile, dar le putem intui.
Câteva repere despre piața mondială a vinului
În total, există peste 7,2 milioane hectare de viță-de-vie pe glob (în scădere cu 0,5 milioane față de anul 2000) - din care două treimi pentru producerea de vin (peste 33,5 milioane de tone de struguri pentru vin, aprox 260 milioane de hectolitri).
Valoarea totală a comerțului internațional cu vin a crescut constant în ultimele două decenii, ajungând să depășească 37,5 miliarde de euro în 2021 și 2022, potrivit OIV.
Cele mai mari plantații pentru vin se află, în ordine, în Spania, Franța, China, Italia, Statele Unite. România ocupa, în 2022, locul al 10-lea în lume după suprafață și al 13-lea după volum (dar numai 1,1% din totalul producției și un procent nesemnificativ din volumul total exportat).
Pe plan mondial, vinurile îmbuteliate în formate mai mici de 2 litri reprezintă 53% din volumul total, constituind 68% din valoarea totală (prețul mediu fiind de 4,5 euro / litru). Chiar dacă volumul a scăzut cu 4%, valoarea acestor vinuri a crescut cu 7%.
Vinurile vrac (transportate în recipiente mai mari de 10 litri) au crescut și ele cu 5% față de 2021 și au reprezentat 32% din totalul exporturilor mondiale, dar reprezintă doar 7% din valoarea totală - prețul per litru fiind undeva la 0,8 euro. Vinurile la bag-in-box (ambalate în recipiente între 2 și 10 litri) au reprezentat 4% din volumul total și 2% din valoare, prețul mediu fiind de 1,8 euro / litru.
Spumantele sunt singura categorie care a înregistrat creșteri în 2022 atât din punct de vedere al volumului (ajungând să reprezinte 11% din total) cât și a valorii (reprezintă 23% din total, cu un preț mediu de 7,7 euro / litru). Creșterea față de 2021 a fost de 5% în volum și de 18% în valoare față de 2021.
Cezar Ioan este fondatorul celei mai longevive publicații despre vin din România și al sistemului de evaluare calitativă prin “Punctele Vinul.Ro” afișate pe sticle pentru ușurarea achiziției (comisii independente formate din profesioniști specializați în diferite sectoare ale producției și comercializării vinului degustă vinurile, anonimizate, și le clasifică prin punctaje în funcție de criteriile practicate în industrie, cu un maxim valoric de 100 puncte). Autor al volumului de inițiere “Connaisseur fără ifose” și coordonator al mai multor volume bilingve de promovare a gastronomiei și vinurilor din România, Cezar Ioan este fondatorul concursului (aflat la a XV-a ediție anuală) “Premiile de excelență Vinul.Ro” și co-inițiator al demersurilor care au condus la legiferarea primei duminici din luna octombrie, în fiecare an, drept Zi națională a gastronomiei și vinurilor din România.
