România își consolidează securitatea energetică și se pregătește să devină exportator regional.
Burduja anunță dublarea producției de gaze din Neptun Deep și investiții masive în energie regenerabilă. Ținta: autonomie energetică până în 2032.
România vrea autonomie energetică până în 2032. Burduja: „Ne dublăm producția”. Rolul Neptun Deep
România este într-o poziție proprie de securitate sub umbrela NATO, ca parte a Uniunii Europene, iar cu cât va investi mai mult în sectorul energetic, cu atât va avea o viață mai bună și o economie mai puternică, a afirmat luni ministrul Energiei, Sebastian Burduja.
Citește și Categoria mare de români care va primi carduri de energie. Data limită, conform Burduja, e 15 iunie
„România trebuie să fie pe picioarele ei. O țară care este puternică are propria energie, nu depinde de alții, ba mai mult îi poate face pe alții să depindă de ea.
Citește și A început forajul după gaze de 40.000.000.000 € în Marea Neagră. Neptun Deep ne face unici în Europa
De aceea am spus că nu ne deranjează să înlocuim dependența unor vecini față de Federația Rusă cu o dependență față de resursele României”, a declarat Burduja, întrebat pe acest subiect în Parlament.
Producția din Neptun Deep se va dubla. România, pregătită să exporte
Burduja a adăugat că România va fi interesată să exporte gaze naturale, în condițiile în care anumite capacități vor deveni disponibile, mai ales odată cu dublarea producției din Neptun Deep.
„Gazul din Neptun Deep va fi la 8 – 10 miliarde de metri cubi pe an, ne dublăm pur și simplu producția. Va crește și consumul, probabil cu 25 – 30%, deci anumite capacități vor fi disponibile și pentru export.
Că vorbim de frații noștri de peste Prut sau de centrul Europei, noi suntem deschiși. Cu siguranță, pentru un preț bun, România va fi interesată să exporte și să îi facă pe alții să depindă de noi”, a punctat ministrul Energiei.
Obiectivul: autonomie energetică și exporturi regionale până în 2031–2032
Ministrul a subliniat că România va atinge cel mai bun nivel de autonomie energetică în orizontul 2031–2032.
„Dacă am vorbit de aproape 1.300 de megawați anul trecut, anul acesta vor fi, cel mai probabil, 2.500, și în anii următori, la fel, pe măsură ce intră marile proiecte de parcuri eoliene și solare.
Am făcut licitație pentru contracte pentru diferență și în total sunt 5.000 de megawați, anul trecut și anul acesta, doar din acea licitație. Toate vor fi puse în funcțiune”, a declarat Burduja.
Cernavodă, Mintia, Ișalnița, Turceni: investiții majore în capacități de producție
Burduja a precizat că România va atinge un vârf de performanță energetică după punerea în funcțiune a reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă și finalizarea altor proiecte majore.
„Cel mai bine vom sta și când vom avea reactoarele 3 și 4 în funcțiune, orizontul de timp este 2031–2032. Atunci va fi și retehnologizarea gata la Cernavodă, atunci sigur vom avea și grupurile pe gaz de la Ișalnița, Turceni.
Nu mai zic de Mintia, unde avem o șansă bună să fie măcar 1.000 de megawați anul ăsta, ceea ce e enorm”, a conchis ministrul Energiei.
