Companiile Continental, Bosch și NXP au fost alese de Comisia Europeană pentru a primi 190 de milioane de euro finanțare prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) pentru a dezvolta microelectronica în România, respectiv pentru cercetarea, dezvoltarea și producția de cipuri/semiconductori.
Cei trei „coloși” vor dezvolta proiectele împreună cu alți 24 de participanți indirecți, printre care se numără universități din București, Cluj-Napoca, Brașov și Iași care, la rândul lor, vor primi finanțări totale de 230 de milioane de euro prin PNRR.
Citește și: BMW a ales România pentru primul centru IT BMW TechWorks din Europa Centrală și de Est. Unde se află
Finanțarea totală aprobată de Uniunea Europeană pentru cercetarea, dezvoltarea și producția de cipuri/semiconductori în România ajunge astfel la 420 de milioane de euro.
Contractele de finanțare au fost semnate de Guvernul României miercuri, 23 octombrie 2024.
România va produce semiconductori. 420.000.000 €, pentru trei „coloși” occidentali și universități
Continental Automotive Romania a primit finanțare pentru producția de traductoare inteligente, dezvoltarea de noi circuite electronice pentru aplicații precum securitatea cibernetică, afisașe auto prin nanotehnologie 3D sau sisteme de tip Head-Up Display. Noile tehnologii vor fi implementate ulterior la nivel industrial în Timișoara și Iași.
Bosch România a primit finanțare pentru proiectul Eurodrives care vizează dezvoltarea de semiconductori pentru sisteme de conducere autonomă și mobilitate verde. Proiectul include înființarea unei linii de asamblare de actuatoare pentru mașini electrice la Blaj, județul Alba.
Citește și: Porsche revoluționează motorul termic cu o echipă de ingineri români. Au inventat motorul în 6 timpi
NXP Semiconductors Romania a primit finanțare pentru cercetare și dezvoltarea unui sistem integrat, System on a Chip – Senthicom, care presupune dezvoltarea de produse în domeniul radar digital multidomeniu în tehnologie sub 20nm, proiectare, prototipuri și fabricare pilot a sistemelor avansate de senzori, software, dezvoltarea unui procesor auto de 5nm, soluții de sistem cip pentru aplicații 5G/6G de telecomunicații, etc..
Industria auto, unul dintre pilonii economiei României. Ponderea în PIB ajunge la circa 13%
Premierul Marcel Ciolacu a subliniat, miercuri, 23 octombrie 2024, la ceremonia de semnare a contractelor de finanţare susţinute prin Proiectul Important de Interes European Comun în domeniul Microelectronicii şi al Tehnologiilor Comunicaţiilor, importanţa "acestor investiţii majore" cuprinse în PNRR, care sprijină dezvoltarea microelectronicii în România, "una dintre marile provocări existente la nivel european şi mondial".
Citește și: Bosch aniversează 30 de ani în România cu un nou centru de inginerie de 21 milioane €. Ce dezvoltă?
"Este foarte important că reuşim să abordăm curajos una dintre marile provocări existente la nivel european şi mondial. Acest proiect ne va ajuta să structurăm şi să ne dezvoltăm competenţe în concepţia şi fabricaţia componentelor sistemelor microelectronice.
Este esenţial că astfel vom dezvolta un lanţ valoric naţional şi coerent în acest domeniu vital pentru viitorul oricărei economii dezvoltate. Asta ne va permite apoi să accelerăm aplicarea tehnologiilor avansate în domenii vitale ale economiei naţionale, cum este, de exemplu, industria auto", a precizat Ciolacu la Guvern.
El a adăugat că proiectul reprezintă un exemplu de succes prin faptul că reuneşte "trei actori cheie", respectiv statul român, companiile private şi mediul universitar.
"Acest proiect reprezintă un exemplu de succes, fiindcă reuneşte trei actori cheie: statul român, care asigură rolul de furnizor al ajutorului de stat, dar şi ca agenţie care urmăreşte realizarea efectivă a proiectului; companiile private şi de această dată de renume, precum Continental, Bosch sau NXP, care au o expertiză majoră în privinţa tehnologiilor avansate; mediul universitar, care furnizează mediul academic necesar şi pune în contact zeci de studenţi ce reprezintă elita domeniilor lor cu marii performeri din lumea business-ului", a transmis premierul.
Ciolacu a completat că aceste proiecte ce pun laolaltă microelectronica şi industria auto pot avea efecte economice "de multiplicare considerabilă".
"Ţinând cont de ponderea industriei auto în PIB, de circa 13%, şi de relevanţa pentru economia naţională, aceste proiecte ce pun laolaltă microelectronica şi industria auto, pot avea efecte economice de multiplicare considerabilă. (...).
Cred că acesta este proiectul ideal ca structură, pentru că alături de companii sunt implicate 24 de entităţi din mediul academic şi IMM-uri, cu participanţi direcţi şi indirecţi.
În total, finanţarea acordată celor trei proiecte, atât direct companiilor, cât şi partenerilor indirecţi, este de 420 de milioane de euro (...).
Mai înseamnă şi crearea unor specializări de elită a unor super-ingineri români, pe care se vor bate toate marile companii mondiale (...).
Am citit cu atenţie şi am văzut ce listă incredibilă de inovaţii tehnologice aduc aceste proiecte şi am ales exemple din fiecare în parte: laser pentru realitate augmentată pentru proiecţii pe display-ul automobilelor, un nou concept pentru viitorul sistem de frânare, totul prin mecanisme electronice avansate, platformă electronică pentru conducere automatizată, dezvoltare de produse revoluţionare în domeniul radar digital, plus noi tehnologii cu cipuri, procesoare şi algoritmi.
Toate acestea arată potenţialul uriaş al economiei noastre şi faptul că nu putem pierde acest tren al dezvoltării noilor tehnologii. Este cel mai important tren şi s-ar putea să fie şi ultimul pentru ţara noastră. Este o şansă istorică, pe care nu avem voie să o ratăm", a concluzionat Ciolacu.
La rândul lor, miniştrii semnatari ai contractelor, respectiv Radu Oprea, ministrul Economiei, şi Adrian Câciu, ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, au evidenţiat importanţa domeniului microelectronicii pentru România.
"Trebuie să ne recâştigăm competitivitatea. Faptul că putem să venim în cercetare - dezvoltare cu valoare adăugată în industria auto din România, acesta este viitorul.
Este şansa României şi a industriei auto din România de a-şi recâştiga competitivitatea (...).
Important este că industria auto, cu producătorii principali, este unul dintre motoarele importante de dezvoltare (...). Cred că marele merit va fi nu doar câştigarea competitivităţii, ci crearea super-inginerilor de care avem nevoie, acei ingineri specializaţi în microelectronică, să putem dezvolta companii noi", a spus, printre altele, Oprea.
Dezvoltarea României nu se poate face fără un parteneriat între societate, mediul economic, stat, mediul academic, a subliniat Câciu.
"Acest tip de proiect pe care îl semnăm înseamnă de fapt o consfinţire a ceea ce am discutat, am vorbit atât timp, numai aşa România va merge înainte, numai prin acest tip de abordare, în care toate părţile sunt implicate şi au responsabilitatea de a realiza un progres. Este iar, la fel, o paradigmă pe care o consider îndeplinită, care reprezintă descentralizarea fondurilor europene, chiar şi în ceea ce înseamnă PNRR.
Sectoarele trebuie să primească finanţarea proprie, astfel încât această finanţare să ajungă în mediul economic sectorial, acolo unde ele sunt necesare", a punctat Câciu.
