România, pe locul 3 în UE la creșterea prețurilor producției industriale în 2022: +41,9%

Preţurile produselor care ies pe porţile fabricilor au crescut cu 25,2% în Uniunea Europeană (UE) şi cu 24,6% în zona euro, în decembrie, comparativ cu perioada similară din 2021, arată datele publicate vineri de Oficiul European pentru Statistică (Eurostat).

Conform acestor date, preţurile producţiei industriale au crescut în toate statele membre UE în ritm anual, cel mai semnificativ avans fiind în Ungaria (62,7%), Letonia (49,4%) şi România (41,9%).

Citește și: Doi vrânceni au băut și s-au luat la pumni și picioare. Unul a ajuns la spital, celălalt la pușcărie

Eurostat precizează că în decembrie preţurile producţiei industriale în UE au fost influenţate în special de un avans de 49,6% al preţurilor la energie şi de o creştere a preţurilor la bunurile de folosinţă imediată (16,7%), a preţurilor bunurilor intermediare (14%) şi a preţurilor bunurilor de folosinţă îndelungată (9,9%).

Pe ansamblul anului trecut, preţurile producţiei industriale au crescut cu 34,3% în UE şi cu 34,4% în zona euro, comparativ cu 2021.

În decembrie, comparativ cu luna precedentă, preţurile producţiei industriale au înregistrat o creştere de 1,1% în zona euro şi de 1,2% în Uniunea Europeană, după un declin de 1% în zona euro şi de 0,9% Uniunea Europeană, în noiembrie.

Citește și: Peste 17 milioane de români au „rupt” granițele în 2022, și-au făcut vacanțele în străinătate

Cele mai semnificative creşteri ale preţurilor produselor care ies pe porţile fabricilor au fost înregistrate în Irlanda (43,2%), Bulgaria (6%) şi Suedia (4,4%), iar cel mai semnificativ declin în Portugalia (minus 3,2%), Croaţia (minus 2,6%) şi Slovacia (minus 2,5%). România a raportat un avans de 1% în decembrie, după o creştere similară luna precedentă.

Eurostat precizează că în decembrie preţurile producţiei industriale în UE au fost influenţate în special de un avans de 2,9% al preţurilor la energie şi de o creştere a preţurilor la bunurile de folosinţă imediată (0,5%) şi a preţurilor bunurilor de folosinţă îndelungată (0,4%), în timp ce preţurile bunurilor intermediare au scăzut cu 0,5%.

Modificarea preţurilor la porţile fabricilor este transmisă de obicei pe seama consumatorilor finali şi de aceea poate fi un indicator al evoluţiei inflaţiei pe care Banca Centrală Europeană o vizează prin politica sa monetară.