România este dată ca exemplu global! Decizia care a transformat țara într-un hub IT de top
Banca Mondială a recunoscut o eroare care a durat mai bine de trei decenii, adoptând o politică industrială pe măsură ce tarifele și subvențiile câștigă tot mai mult teren în rândul guvernelor aflate în căutarea creșterii economice.
Încă din 1993, banca a publicat o evaluare a creșterii economice rapide înregistrate de unele economii din Asia de Est, care părea să se datoreze în parte intervențiilor guvernamentale în sprijinul anumitor industrii, scrie The Wall Street Journal.
Banca a concluzionat, în mod controversat, că succesul economic al acestor țări nu avea nicio legătură cu intervențiile respective, pe care le-a descris, dimpotrivă, ca fiind un „eșec costisitor”.
România este dată ca exemplu global! Decizia care a transformat țara într-un hub IT de top
Așa cum a scris Indermit Gill, economistul-șef al Băncii Mondiale, într-un nou raport, acea concluzie a contribuit la „stigmatizarea” politicii industriale, tocmai în momentul în care un salt înainte în tehnologiile de transport și comunicații a stimulat o perioadă de globalizare intensă.
În schimb, guvernele au fost încurajate să lase piețele să funcționeze fără intervenții sau bariere comerciale, menținând în același timp inflația la un nivel scăzut și deficitele bugetare reduse, precum și susținând investițiile în educație și în infrastructura vitală.
Politica industrială revine în economie
Analizând din nou dovezile, noul raport concluzionează că „marele impuls” dat de guvernul sud-coreean în anii 1970 pentru a sprijini industria grea și chimică a dus la o creștere a economiei cu 3% în fiecare an. Cu alte cuvinte, nu a fost deloc un eșec și nici nu a fost deosebit de costisitor.
În ciuda stigmatului, multe economii nu și-au pierdut niciodată în totalitate încrederea în politica industrială. De fapt, China a recurs la o gamă largă de intervenții în perioada sa de creștere record. Urmând acest exemplu, multe economii bogate – inclusiv SUA – au început să pună în aplicare politici industriale.
„Politica industrială – ansamblul instrumentelor de politică pe care guvernele le utilizează pentru a orienta producția economică, în loc să lase acest lucru la latitudinea piețelor – revine în forță”, a declarat banca.
Printre exemplele recente de aplicare cu succes a politicii industriale, banca a menționat oferta României de facilități fiscale pentru inginerii informatici calificați, care a sporit disponibilitatea forței de muncă cu competențele necesare pentru a transforma țara într-un „centru global de prim rang pentru dezvoltarea de software”.
În România, guvernul a oferit scutiri de impozit pe salarii inginerilor informatici care îndeplineau condițiile necesare, încurajând astfel angajații să obțină diplome în acest domeniu. Acest program a contribuit la transformarea României într-un centru de referință la nivel mondial în domeniul dezvoltării de software.
Economiile folosesc tot mai des intervenții
În ciuda aversiunii sale istorice, Banca Mondială a declarat că 80% dintre economiștii săi de țară au raportat că guvernele clientelor au solicitat anul trecut sfatul lor cu privire la modul de utilizare mai eficientă a politicii industriale. Raportul publicat marți oferă sfaturi privind utilizarea corectă a 15 instrumente de politică, mergând mult dincolo de subvenții și tarife. Dar a avertizat că politica industrială nu este o „soluție miraculoasă” care garantează creșterea economică fără nicio altă acțiune.
„Guvernele din economiile în curs de dezvoltare greșesc mult prea des, dar nu pentru că politica industrială în sine ar fi o alegere greșită. Ci pentru că guvernele recurg de obicei la instrumente brutale, optând pentru bastonul tarifelor și subvențiilor generalizate în locul bisturiului parcurilor industriale și al programelor de dezvoltare a competențelor.”, a scris Gill.
Citește și: O ingineră de succes și-a dat demisia de la locul de muncă. Apoi a devenit milionară. Ce a ales?
În viziunea Băncii Mondiale, economiile dezvoltate ar trebui să fie mai capabile să pună în aplicare o politică industrială adecvată, întrucât dispun de o capacitate administrativă mai mare, de piețe mai extinse și de resurse financiare mai consistente decât omoloagele lor mai sărace.
Însă, în practică, economiile în curs de dezvoltare sunt cele mai active. Banca Mondială a afirmat că, în economiile cu venituri pe cap de locuitor cuprinse între 5.000 și 14.000 de dolari, subvențiile totale acordate întreprinderilor reprezintă în prezent, în medie, 4,2% din produsul intern brut, cel mai ridicat nivel înregistrat vreodată.
