România, din nou grânarul Europei? Cum am ajuns să hrănim aproape un continent. Este un loc comun acela că pe vremuri, în secolul trecut, România a fost la un moment dat un mare exportator de grâne, care aproviziona Europa.
Dar acest lucru este în bună măsură un mit care nu coincide cu realitatea secolului XX. În realitate, era vorba despre rolul jucat de România în comerţul dunărean cu cereale, porturile României având un rol esenţial în acest comerţ fluvial, cu ieşirea la Marea Neagră.
România, din nou grânaru Europei? Cum am ajuns să hrănim aproape un continent
A urmat apoi perioada comunistă, care a încercat să scrie propagandistic faptul că lucrurile stăteau astfel, dar de fapt producţia agricolă la hectar nu era aceea din statisticile oficiale. Acum însă lucrurile s-au schimbat mult. În bine.
În primul trimestrul al anului comercial 2024/2025, Rusia și Ucraina și-au extins cotele pe piețele de grâu-cheie ale UE din Asia, Orientul Mijlociu și Africa, în pofida unor disponibilități de export mai mici.
Cele două țări au prețuri mai bune, față de ce poate oferi Europa, care, în plus, ar putea avea producții cu 9% mai mici, față de anul trecut. Acesta este contextul în care Bucureştiul scoate capul la exporturi.
Citeşte şi: Recoltarea grâului e în toi. Fermierii din Iași se declară mulțumiți de producție
Până acum, România conduce detașat în rândul exportatorilor europeni de grâu, profitând de oferta foarte redusă a Franței, liderul incontestabil de până acum.
În anul 1938 de exemplu a fost exportat din ţară aproape tot grâul şi România s-a confruntat cu o criză a pâinii. Acel moment istoric este cel în care s-a acreditat ideea că suntem grânarul Europei, dar cu ce preţ.
Acum, lucrurile sunt mult mai complexe, pentru că suntem pe o piaţă globală, care acoperă imediat deficitele.
Citeşte şi: Cât a ajuns să coste o tonă de grâu în România după izbucnirea războiului. Piață destabilizată
România s-a impus în primele trei luni și jumătate (14 săptămâni), ca lider pe piața exportatorilor europeni de grâu, într-un context în care Franța, principalul producător din UE, a obținut mai puțină marfă.
Comparativ cu performanța de anul trecut, România a livrat cu peste 320.000 de tone mai puțin (adică -9,9%), ajungând la exporturi de aproximativ 2 milioane de tone, conform Economica.net. Aşadar, suntem cei mai tari pentru că ceilalţi sunt mai slabi decât noi.
Urmează în top Lituania, cu livrări de aproximativ 917.000 de tone, Letonia, cu aproximativ 700.000, și Germania, cu peste 624.000 de tone. Pe suprafeţe naţionale, după cum se observă, cele două state baltice sunt lideri detaşaţi şi demonstrează că au o agricultură intensivă puternică.
Scădere masivă la nivelul UE
Franța a exportat în perioada analizată doar 590.300 de tone, față de 1,7 milioane de tone, în prmele trei luni ale anului comercial 2023/2024.
Toate statele membre UE au înregistrat exporturi de peste 6,3 milioane de tone, față de 8,9 milioane de tone, în perioada similară a anului trecut, mai ales către Nigeria (14,7% din total export UE), Egipt (10,9%) și Maroc (7,7%).
Aşadar, nu suntem cei mai tari, ci suntem cei care am scăzut mai puţin decât ceilalţi concurenţi europeni, rămânând în frunte, paradoxal.
