România coloanelor fără sfârșit. La ce investiții a renunțat Guvernul pentru banii de salarii

DE Mircea Marian | Actualizat: 14.06.2019 - 22:13

Newsweek România vă prezintă principalele proiecte pe care PSD le amână sistematic, precum şi care este impactul negativ al tergiversărilor.

SHARE

Şosele pline de gropi, exporturi costisitoare, un sistem energetic care pare la limita colapsului şi un Bucureşti sufocat de ambuteiaje.

Acestea sunt consecinţele tăierii investiţiilor în infrastructură, atât cea de transport, cât şi cea energetică. În 2017, PSD a realizat un record negativ în ceea ce priveşte cheltuielile de capital: doar 19,5 miliarde de lei, adică 2,3% din PIB. 

În 2011, an de criză, cheltuielile erau de 4,2% din PIB. Potrivit datelor Ministerului de Finanțe, companiile de stat și regiile autonome aveau, pentru 2017, planuri de investiții în valoare de 11,3 miliarde de lei. La sfârșitul anului, s-a constat că realizaseră efectiv investiții de doar 4,4 miliarde de lei. 

Autostrada Piteşti-Sibiu

În 2013, vicepremierul Liviu Dragnea promitea că PSD va construi atât autostrada Sibiu-Piteşti, cât şi pe cea care să lege Sibiul de Braşov. 

În octombrie 2017, tot el anunţa că licitaţia tuturor tronsoanelor va fi gata în noiembrie 2017 – ceea ce nu s-a întâmplat.  Care este stadiul actual: Licitaţiile pentru proiectare şi execuţie în sectoarele 1 şi 5, precum și o parte din secțiunea doi sunt în curs de desfăşurare. 

Aceste sectoare sunt cele mai uşoare, la capetele dinspre Sibiu şi Piteşti, şi au împreună circa 60 de kilometri din totalul de 122 km. Documentaţiile pentru sectoarele 2, 3 şi 4 abia au ajuns în analiza experţilor Jaspers (parteneriatul de asistență tehnică între Comisia Europeană, BEI și BERD), potrivit unor precizări din 23 martie ale Ministerului Transporturilor. 

Ministerul nu a putut preconiza când vor începe lucrările. Consecinţe: Automobile Dacia nu vrea să ia măsuri radicale la Mioveni în următorii ani, însă are un plan ambițios de robotizare a uzinei și, în 2020, vor fi luate decizii cruciale dacă sistemul de autostrăzi nu se îmbunătățește, a spus, într-un interviu pentru HotNews.ro, în aprilie 2015, Nicolas Maure, președinte al Automobile Dacia. 

„Nu vrem să fim brutali și să reducem puternic numărul de angajați cum face Ford. Vrem să păstrăm locurile de muncă oricât e posibil“ ,a declarat Maure.

Centura Bucureşti

În realitate, această denumire acoperă două proiecte: actuala şosea de centură, cu o singură bandă, şi proiectata autostradă A0. 

În campania electorală din 2016, Dragnea promitea că actuala centură va avea patru benzi şi, până în 2020, va fi gata şi autostrada de centură, lungă de 102 kilometri și costând doar 1,2 miliarde de euro (o altă estimare, de 1,9 miliarde de euro, a fost avansată de deputatul USR Constantin Drulă). 

Centura Capitalei este în reconstrucție de cel puțin zece ani. Foto: Știrile Pro TV

 

Care este stadiul actual: proiectul autostrăzii A0 este, de facto, abandonat. Pentru partea de sud, CNAIR este în procedură de evaluare a ofertelor depuse pentru achiziţia lucrărilor de Proiectare şi Execuţie din data de 08.07.2017, se arată într-un răspuns al acestei companii, în ianuarie 2018. Pentru partea de nord a A0 încă se lucrează la documentaţia pentru licitaţie. 

Pentru centura existentă, se duce o bătălie între Primăria Bucureşti şi compania de autostrăzi, subordonată Ministerului Transporturilor. 

Deşi nenumăraţi experţi au avertizat că Primăria Bucureşti nu are nici bani, nici expertiză pentru a dezvolta această infrastructură rutieră, doamna Firea nu vrea să renunţe.

În februarie 2018, CNAIR a acordat un contract de peste 50 de milioane de euro pentru lărgirea la patru benzi a unei porţiuni de 11 km, între DN2 şi A2. 

Contractul a provocat discuţii, pentru că a fost acordat unei alianţe dintre un conglomerat chinez şi o firmă de apartament din Baia-Mare, controlată de un fost deputat PNL.
Contractul, dacă va fi semnat, după posibilele contestaţii, va avea o durată de execuţie de 15 luni. 

În zona de nord a centurii, licitaţia la pasajul Mogoşoaia este blocată de peste un an. Consecinţele dezastrului de pe centura Bucureştiului: viteza medie a celor peste 150.000 de maşini care circulă zilnic pe acest drum este de 20 km pe oră. 

Din 70 de km de şosea, doar 19 km sunt modernizaţi, dar şi pe această porţiune sunt probleme serioase. De exemplu, nu sunt treceri pietonale, iar traversarea pe trecerile marcate este o adevărată aventură. 

Reţeaua de metrou Bucureşti

La finalul anului trecut, guvernul PSD a anunţat că va finaliza linia de metrou spre Otopeni înainte de Campionatul European de Fotbal 2020, cu finanţare din fondurile de coeziune. După doar câteva luni, Comisia Europeană a făcut praf acest vis. 

Comisia a spus că nu înțelege de ce punctul de plecare nu este la Piața Victoriei și s-a ales o rută ocolitoare pe la stația 1 Mai. Totodată, Executivul de la Bruxelles a făcut referire la subestimarea investiției pentru construcția liniei de metrou până la Otopeni, dar și la supraestimarea traficului de pasageri.

În ceea ce priveşte metroul din Drumul Taberei, la care lucrările au început în 2011, termenul de finalizare a fost mutat din nou, de data aceasta în 2019. 

La câteva staţii – Academia Militară şi Râul Doamnei –, pe data de 26 martie finisajele erau aproape de zero. Bugetul teoretic alocat de Metrorex pentru această magistrală: circa 110 milioane de euro.

Pentru proiectata linie Universitate-Pantelimon abia se fac studiile tehnice. La 15 martie, Metrorex se plângea că mai are nevoie de o subvenţie de peste 20 de milioane de euro de la Guvern, dar speră să-i obţină în vară, la rectificarea bugetară. Compania visează în plus să cumpere 13 trenuri noi, dar suma prevăzută în buget este ridicolă: 622.000 de lei! 

Consecinţe: şoferii nu au alternative la haosul din traficul din Bucureşti – potrivit indicelui TomTom, un şofer bucureştean pierde anual 103 ore în ambuteiaje. În plus, sunt toate şansele ca suporterii veniţi să-şi susţină echipele la Camionatul European de Fotbal din 2020 să se poată deplasa de la Otopeni spre stadioane fie cu taxiul, fie cu autobuzele 783 şi 780.

Infrastructura energetică

Pentru prima oară în istoria sa, Transelectrica - monopol de stat – a reuşit să încheie anul cu pierderi. Cu toate acestea, în decembrie 2017, Autoritatea Naţională de Reglementare în Energie a sancţionat compania pentru neîndeplinirea investiţiilor.

 În 2014, Transelectrica a realizat 38% din programul de investiții de 495 milioane lei

 în 2015 - 46% din programul de investiții de 523 milioane lei

 în 2016 - 30% din programul de investiții de 575 milioane lei

 în 2017 - doar 30% din programul de investiții de 622 milioane de lei

 în 2017, sub guvernarea PSD,
90% din profitul companiei a fost preluat la buget, în loc să fie reinvestit. Rezultatul tăierii investiţiilor: întreruperi majore ale alimentării cu curent. În vara lui 2016 au rămas în beznă, timp de 75 de minute, nordul judeţelor Vâlcea şi Argeş – fapt fără precedent din 1977. 

În noiembrie 2016, avarie majoră în Tulcea şi, în aceeaşi zi, se întrerupe curentul la Centrala Cernavodă, ceea ce provoacă oprirea automată a reactorului 1. Martie 2017, Valea Jiului rămâne timp de 11 minute fără curent. 1 noiembrie 2017 – nordul şi estul Bucureştiului rămân în beznă pentru câteva zeci de minute.

Situaţia este oarecum asemănătoare la Nuclearelectrica, unde guvernul a pus mâna pe banii de dividende.

Guvernarea PSD a numit la conducerea Nuclearelectrica un tânăr de 29 de ani fără niciun fel de experiență în domeniu, pe Cosmin Ghiță, în al cărui CV figurează studii la un institut cultural din Rusia.

La sfârșitul lunii martie, au avut loc o serie de avarii în lanț, ceea ce a provocat oprirea ambelor reactoare.

Spitalele regionale

În programul de guvernare a cabinetului Dăncilă sunt promise opt spitale regionale și unul republican. Costul unui spital regional era estimat la 300 de milioane de euro și urma să fie acoperit, în mare măsură, de fondurile europene. Nu a trecut o lună de la publicarea programului, că numărul a scăzut de la opt la trei, iar Viorica Dăncilă se plângea de întârzieri. „Cele trei spitale nu sunt în situaţia pe care ne-am fi dorit-o cu toţii, trebuia să se construiască la Iaşi, Cluj şi Craiova. Spitalul care trebuia să se construiască la Craiova - ni se cere o altă poziţionare, deci un alt teren pe care să construim un alt spital, cer consultanţii de la banca de investiţii. Iar la spitalul de la Cluj ni se cer încă 1,4 ha pentru construirea acestui spital. Nu sunt trimise nici toate documentele, pe care ar fi trebuit să le avem deja, la Bruxelles“, a explicat ea.

În ceea ce privește spitalul „republican“ care ar urma să fie construit în Capitală, deocamdată există o ordonanță de urgență prin care, pentru construirea acestui obiectiv, 47.000 de metri pătrați trec în administrarea Primăriei Capitalei. Potrivit lui Firea, va urma un studiu de prefezabilitate, urmat de un studiu de fezabilitate. 

Spitalul ar putea fi gata în 20 de ani, a estimat purtătorul de cuvânt al Guvernului, Nelu Barbu. 

Consecințe: România riscă să piardă sute de milioane de euro, fondurile europene destinate acestor spitale. După 1989, în România statul nu a mai construit niciun spital nou. Abia în 2019 se estimează că va fi finalizat, la Mioveni, un spital cu 177 de paturi care va costa 68 de milioane de euro. 

Proiecte europene: absorbție de 9,11%

Nenumărate alte proiecte au fost îngropate de guvernarea PSD, în lipsă de bani după ce a mărit pensiile speciale și salariile unor categorii de bugetari. De la podul peste Dunăre, de la Brăila, la autostrada care 

să lege Ardealul de Moldova sau de la drumul expres Craiova-Pitești, la reabilitarea liniei de cale ferată Curtici-Simeria (reabilitarea unui tronson de 141 km ar urma să dureze 111 luni). 

Până la 2 februarie 2018 - dată de la care Ministerul Fondurilor Europene a încetat să maiactualizeze informaţiile – România cheltuise doar 9,11% din cele 9,5 miliarde de euro destinați Programului Infrastructură Mare, finanțat prin fondurile de coeziune ale UE.

Comentarii

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te
© 2019 NEWS INTERNATIONAL S.A.