Indicele global al preţurilor produselor alimentare a scăzut şi în luna martie 2023, pentru a 12-a lună consecutivă, şi acum prețurile sunt cu 20,5% mai mici decât nivelul record pe care l-au atins în urmă cu un an, după invadarea Ucrainei de către Rusia, a anunţat Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO), relatează Agerpres, citând Reuters.
FAO publică lunar propriul său Food Price Index, care măsoară modificările de preţuri înregistrate la un coş de alimente format din cereale, uleiuri vegetale, lactate, carne şi zahăr.
În luna martie 2023, acest indice a scăzut cu 2,1% comparativ cu luna februarie, până la 126,9 puncte, acesta fiind cel mai redus nivel înregistrat după luna iulie 2021.
Citește și: Cât costă să pui pe masa de Paște de acasă preparate semnate Chef Scărlătescu: 6 persoane, 1.100 lei
"Chiar dacă preţurile au scăzut la nivel global, ele sunt în continuare la un nivel ridicat şi continuă să crească pe pieţele locale, ceea ce ridică noi provocări la adresa securităţii alimentare.
Acest lucru este cu atât mai important în ţările în curs de dezvoltare care sunt importatoare nete de alimente, a căror situaţie a fost agravată de deprecierea monedelor lor în raport cu dolarul american şi moneda euro precum şi de agravarea poverii datoriilor", a subliniat economistul şef de la FAO, Maximo Torero.
Reculul de luna trecută al preţului mondial al alimentelor a fost cauzat, în principal, de o scădere de 5,6% a preţului cerealelor, în condiţiile în care cotaţiile internaţionale la grâu s-au redus cu 7,1% "împinse în jos de recolta mare din Australia, îmbunătăţirea condiţiilor culturilor din Uniunea Europeană, livrările mari din Rusia şi continuarea exporturilor din porturile ucrainene la Marea Neagră", susţine FAO.
Citește și: Vandam și Jean Brăileanu și-au amenințat nașul, tot un interlop, că-l decapitează. Au fost reținuți
De asemenea, preţurile mondiale la porumb au scăzut cu 4,6% în luna martie iar cele la orez au scăzut cu 3,2%.
O altă categorie de produse alimentare la care preţurile au înregistrat scăderi semnificative în luna martie sunt uleiurile vegetale, în cazul cărora indicele calculat de FAO a scăzut cu 3% comparativ cu luna februarie şi cu 47,7% comparativ cu nivelul înregistrat în luna martie 2022, graţie livrărilor consistente la nivel mondial şi cererii reduse de importuri care au dus la diminuarea cotaţiilor la uleiurile de soia, rapiţă şi floarea soarelui.
În schimb, preţurile la zahăr au crescut cu 1,5% în luna martie şi au atins cel mai ridicat nivel de după luna octombrie 2016 iar preţurile la carne au crescut cu 0,8%.
FAO şi-a îmbunătăţit, de asemenea, estimările privind producţia mondială de grâu în 2023, care ar urma să se ridice la 786 milioane de tone, fiind cu 1,3% mai mică decât cea din 2022 şi a doua cea mai mare producţie de grâu înregistrată vreodată în istorie.
"Suprafeţe însămânţate cu o întindere apropiată de maximul istoric sunt preconizate pentru Asia, în timp ce condiţiile secetoase vor afecta Africa de Nord şi sudul Europei", susţine FAO. De asemenea, Organizaţia cu sediul la Roma şi-a îmbunătăţit şi estimările privind producţia mondială de cereale în 2022 până la 2,777 miliarde de tone, ceea ce înseamnă că a fost cu doar 1,2% mai mică decât cea din 2021.
În România, prețurile tot cresc. Alimentele se cumpără la suta de grame
Analistul economic Adrian Negrescu a afirmat că în România avem preţurile din ce în ce mai mari la produsele alimentare de bază şi la servicii, iar acest lucru afectează puterea de cumpărare a românilor, menţionând că mai mult de 40% din cheltuielile unei familii cu doi copii merg în această zonă.
El a remarcat că prioritatea pentru români o reprezintă achitarea facturilor la utilităţi, că au scăzut vânzările la îmbrăcăminte şi încălţăminte, iar în magazine cumpărăturile la produse alimentare se fac la suta de grame.
“Cumpărăturile în magazine se fac la suta de grame, vedem producătorii că vin pe piaţă cu produse ambalate în pachete mai mici, s-a redus foarte mult dimensiunea produselor,, pentru că este singura metodă prin care şi ei pot menţine preţurile la un nivel cât de cât acceptabil în contextul scăderii puterii de cumpărare”, a explicat analistul financiar, potrivit News.ro.
Pe de altă parte, preşedintele Institutului Naţional de Statistică (INS), Tudorel Andrei, a explicat recent că România a încheiat anul trecut cu un deficit comercial mare, o parte din acesta fiind generat de creşterea de preţuri care are loc pe plan mondial.
"De foarte multe ori venim şi spunem 'Domnule, la nivelul unui an deficitul este mare', dar uităm că acest deficit este rezultatul mecanismelor pe care noi le-am dezvoltat în economie pe parcursul celor 30 de ani. Şi, din acest motiv, ceea ce s-a întâmplat la nivelul anului 2022 trebuie să avem în vedere cel puţin cele două aspecte pe care le-am menţionat.
Într-adevăr, 2022 ne arată o balanţă comercială cu un deficit mare, un deficit cronic, aş putea spune. 34 de miliarde (de euro - n. r.) este deficitul. Înseamnă foarte, foarte mult. Este o depreciere a balanţei comerciale în raport cu anul anterior cu aproape 44%.
Deci, la deficitul din 2021 s-au adăugat peste 10 miliarde. De unde vin toate acestea?
Pe de o parte din creşterea de preţuri care a avut loc pe plan mondial la produse pe care le noi le importăm, iar pe de altă parte din practica de importat cu mult mai mult decât exportăm sau poate că nici nu le exportăm multe produse de care avem nevoie, dar pe care nu le producem în ţară.
Şi eu am făcut o clasificare a acestor categorii de produse şi două categorii mi se par foarte importante.
Pe de o parte, sunt cele mai importante 10 produse din punct de vedere al deficitului, care acumulează fiecare cel puţin un miliard deficit la nivelul anului 2022. În total, acestea acumulează un deficit de peste 28 de miliarde", a spus Tudorel Andrei, la conferinţa cu tema "Finanţarea României", organizată de Oxygen Events.
El a dat şi câteva exemple de categorii de produse care au generat adâncirea deficitului balanţei comerciale în 2022, pe primul loc fiind combustibilii.
"În primul rând este vorba de combustibil şi uleiuri minerale, cu un deficit de peste 8 miliarde şi, ceea ce este interesant, este că în raport cu 2021 creşterea este una foarte mare, de peste 3,5 miliarde, iar aceasta se datorează în primul rând creşterilor de preţuri care au avut loc pe plan mondial şi într-un fel a schimbării din cauza războiului a furnizorilor de combustibil.
Pe de altă parte, deficite foarte mari înregistrăm la produse pe care din păcate nu le mai producem în ţară sau cantităţile produse sunt de dimensiuni foarte mici.
Materiale plastice şi articole din materiale plastice, produsele farmaceutice care aduc un deficit de peste 3,5 miliarde.
Produsele chimice şi produsele chimice de natură organică aduc în total peste 3,5 miliarde, ceea ce înseamnă foarte, foarte mult.
A doua categorie sunt produsele care aduc cel puţin jumătate de miliard datorie deficit. Şi aici aş dori să semnalez câteva categorii de produse.
Cinci dintre acestea sunt produse agroalimentare, care intră direct în consumul populaţiei.
La carne şi organe, combustibil avem un deficit de aproape un miliard", a spus Tudorel Andrei.
De asemenea, el a menţionat că România înregistrează un deficit comercial la produse lactate, fructe comestibile şi băuturi alcoolice.
Deficitul balanţei comerciale (FOB/CIF) înregistrat de România în anul 2022 a fost de 34,094 miliarde de euro, mai mare cu 10,420 miliarde de euro (+44%) decât cel înregistrat în anul 2021, conform datelor Institutului Naţional de Statistică (INS), publicate în luna februarie.
În anul 2022, exporturile FOB au însumat 91,951 miliarde de euro (în creştere cu 23,1%), iar importurile CIF s-au cifrat la 126,046 miliarde de euro (plus 28,1%).
Valoarea schimburilor intra-UE27 de bunuri în anul 2022 a fost de 66,454 miliarde de euro la expedieri şi de 89,332 miliarde de euro la introduceri, reprezentând 72,3% din total exporturi şi 70,9% din total importuri.
Valoarea schimburilor extra-UE27 de bunuri în anul 2022 a fost de 25,497 miliarde de euro la exporturi şi de 36,714 miliarde de euro la importuri, reprezentând 27,7% din total exporturi şi 29,1% din total importuri.
