Analist economic: România riscă să retrogradeze la „junk”, în octombrie. Pensiile și salariile, în pericol
Pensiile și salariile, în pericol! România riscă retrogradarea la categoria „junk”, la evaluarea S&P din 2 octombrie. Motivul - deficitului masiv și a lipsei de reforme structurale, a declarat pentru Newsweek analistul economic Sorin Dinu. Fără un guvern stabil, riscul e uriaş.
Așa cum a spus în exclusivitate pentru Newsweek România analistul economic Sorin Dinu, deficitul bugetar rămâne blocat la peste 6% din PIB, iar datoria publică urmează să treacă de 63%, anul viitor’. Avertismentul vine pe fondul unei economii grav încetinite, cu o creștere de doar 0,1%, estimată pentru 2026, și o inflație de 7%, conform datelor Comisiei Europene și OECD.
Analist economic: România riscă să retrogradeze la „junk”, în octombrie. Pensiile și salariile, în pericol
Sintetic, ca să nu ajungă la „junk”, România trebuie să aibă un guvern cu puteri depline, iar acesta să facă reformă. Şi cel mai imortant lucru pe care trebuie să-l facă este consolidarea fiscală, adică reducerea deficitului bugetar al țării și stabilizare a datoriei publice.
Citeşte şi: Ionuţ Dumitru: Ratingul de țară ne ține în viață. Ajungem în junk? România dispare pentru marii investitori
Fragmentarea din Parlament, explică Sorin Dinu, împiedică adoptarea măsurilor de austeritate durabile, pentru perioada anilor 2027-2029. Înghețarea temporară a cheltuielilor și veniturile conjuncturale din ultimul an nu oferă agențiilor de rating nici o garanție privind o ajustare fiscală de durată.
Piedicile din achizițiile publice, impredictibilitatea legislativă și riscul pierderii fondurilor europene din PNRR, din cauza reformelor blocate, pun o presiune uriașă pe piețele financiare și pe cursul de schimb.
România riscă să ajungă la „junk”. Pensiile și salariile, în pericol
Misiunea de evaluare a agențiilor de rating reprezintă testul decisiv pentru stabilitatea financiară a țării. O eventuală decizie negativă va depinde direct de capacitatea Executivului de a garanta un plan fiscal credibil, pe termen mediu. Sorin Dinu:
„La 2 octombrie 2026, S&P Global Ratings urmează să publice următoarea evaluare programată a ratingului suveran al României. Raportul S&P din 15 mai 2026 a menținut ratingul pe termen lung și scurt la „BBB-/A-3”, cu perspectivă negativă.
România a realizat o consolidare fiscală importantă în 2025 și în prima parte a anului 2026, însă economia încetinește, inflația rămâne ridicată, datoria publică e pe o traiectorie ascendentă, iar reformele esențiale pentru perioada de după 2026 sunt incomplet definite, întârziate sau contestate politic.
Citeşte şi: Alexandru Nazare: Miza economică majoră a acestor zile este evitarea retrogradării ratingului de țară
Tema centrală a evaluării va fi deci: poate România transforma măsurile temporare de austeritate și veniturile fiscale suplimentare din 2025–2026 într-o consolidare fiscală structurală, susținută de reforme, pentru perioada 2027–2029?Răspunsul va determina dacă ratingul rămâne la limita inferioară a categoriei investment grade sau intră în zona speculativă, cunoscută în limbajul pieței drept „junk”.”
Datoria publică și incertitudinea bugetară pun presiune pe rating
O problemă majoră, spune în continuare analistul economic, e lipsa de claritate privind sustenabilitatea finanțelor publice, după 2026. Tensiunile politice și lipsa deciziilor de reformă riscă să împingă datoria guvernamentală spre niveluri periculoase, pe termen lung.
„În evaluarea periodică din 6 martie 2026, Moody’s menționa că ratingul Baa3 reflectă potențialul solid de creștere pe termen mediu și nivelurile comparativ ridicate de avere. Aceste avantaje sunt însă contrabalansate de perspectiva deteriorării datoriei guvernamentale, de deficitul fiscal ridicat, de slăbiciunile instituționale și de riscul geopolitic asociat proximității războiului din Ucraina.
Mesajul decisiv din raportul Moody’s din martie era: există o claritate limitată privind strategia de reducere a deficitului, după 2026. Agenția indica riscul de oboseală a reformelor, rotația premierului în 2027 și alegerile parlamentare din 2028, ca factori ce pot împiedica stabilizarea datoriei.
În scenariul de bază din Debt Sustainability Monitor, fără schimbări suplimentare de politică fiscală, datoria publică a României este proiectată să crească de la aproximativ 59,1% din PIB, în 2025, la 89,8% din PIB, în 2036. Acest rezultat arată că traiectoria actuală nu e compatibilă cu stabilizarea datoriei pe termen mediu.”
Citeşte şi: Nazare anunță o reacție pozitivă a piețelor după ce agențiile au reconfirmat ratingul suveran al României
Deficitele gemene și sectorul bancar amplifică riscul financiar
Deteriorarea finanțelor publice, atrage atenţia mai apoi Sorin Dinu, e strâns legată de expunerea masivă a sistemului bancar pe titlurile de stat și de adâncirea deficitului de cont curent, creând un cerc vicios între riscul suveran și cel financiar.
„Documentele Comisiei Europene adaugă o dimensiune importantă analizei agențiilor de rating. În recomandarea privind politicile economice, sociale, de ocupare, structurale și bugetare ale României, Comisia concluzionează că România continuă să înregistreze dezechilibre macro excesive.
Potrivit Comisiei, vulnerabilitățile legate de deficitele fiscal și de cont curent s-au redus într-o anumită măsură, dar rămân foarte semnificative. Relația dintre sectorul bancar și stat rămâne importantă, deoarece deținerile de obligațiuni guvernamentale ale băncilor, raportate la totalul activelor, sunt cele mai ridicate din Uniunea Europeană și au crescut în 2025.
Scenariul intrării în zona speculativă devine tot mai plauzibil
Această observație este relevantă pentru ratingul suveran, deoarece leagă riscul fiscal de riscul financiar. O deteriorare a finanțelor publice poate afecta bilanțurile băncilor care dețin volume mari de titluri de stat, iar o eventuală tensionare a sectorului bancar poate majora, la rândul ei, riscul pentru guvern.”
Retrogradarea sub pragul recomandat investițiilor, spune Sorin Dinu, ar izola România de fondurile mari de capital. Dacă ajustarea fiscală este percepută ca un simplu exercițiu contabil temporar, pierderea statutului de „investment grade” devine iminentă. Dinu din nou:
„Riscul de retrogradare a ratingului României în zona „junk” nu e un scenariu marginal, ci o posibilitate reală, dacă evaluarea din octombrie confirmă temerile agențiilor privind sustenabilitatea ajustării. În prezent, România e la limita inferioară a categoriei investment grade la S&P („BBB-”), Fitch („BBB-”) și Moody’s („Baa3”).
Ne mai putem salva
O retrogradare nu este inevitabilă, dar probabilitatea ei crește dacă agențiile ajung la concluzia că reducerea deficitului din 2026 e temporară. În acest caz, consolidarea nu ar fi considerată suficient de credibilă pentru a stabiliza datoria și a reduce riscul extern.
Un asemenea rezultat ar marca ieșirea ratingului suveran din categoria investment grade la S&P și ar putea majora costurile de finanțare pentru stat și sectorul privat. În plus, unele fonduri instituționale și mandate de investiții au limite privind expunerea la emitenți aflați sub pragul investment grade, ceea ce poate amplifica presiunea inițială asupra pieței.”
Oboseala de rău
Concluzie. Când dai căutare „junk” pe website-ul Newsweek, obţii 10 pagini de rezultate. Numai autorul acestor rânduri a scris pe acest subiect de vreo 5 ori. Dacă mai scriem mult în acest fel, în timp ce diferite categorii de responsabili îndemânateci reuşesc să tot amâne căderea la „junk”, riscăm să păţim ca Petrică şi lupul: când vom fi retrogradaţi, iar presa va anunţa asta, nu va mai crede nimeni că e adevărat.
În spatele acestei chestiuni de credibilitate se află pensiile şi salariile românilor. Dacă România este downgradată la ratingul „junk” – speculativ – nu va mai putea să se imprumute pe pieţele externă şi internă, ca să-şi rostogolească datoria publică.
Dacă nu va mai putea să facă asta, banii lipsă de la bugetul pensiilor nu vor mai putea fi asiguraţi şi pensionarii nu-şi vor mai primi pensiile regulat. Salariile bugetare de asemenea vor fi plătite din 2 în 3, iar ţara va fi în slăvi. Ar fi un scenariu cumplit. În primul rând, pentru că vor fi oameni ce vor muri de foame.
Decalaj de înţelegere
Mai apoi, pentru că acei oameni nu vor pricepe deloc ce li se întâmplă. Este greu să-l faci să înţeleagă pe Ion de pe stradă ce spune Debt Sustainability Monitor sau Fitch. E mai uşor să-i spui că România trebuie pusă la cură de slăbire, dar durează 5 minute, apoi se ia cu problemele sale şi uită.
Lumea în care trăim a devenit foarte tehnică şi funcţionarea ei se explică prin fapte economice ce sunt inteligibile numai dacă ai educaţie financiară. Asta e una dintre problemele noastre, azi: am edificat o lumea prea alambicată pentru minţile majorităţii noastre.
Cei ce vor profita de pe urma acestui deficit de înţelegere vor fi exponenţii partidelor extremiste. Ei vor specula la maximum, aşa cum o fac deja, acest deficit de înţelegere a abstracţiunilor economice, Iar rezultatul va fi o adâncire şi mai mare în criza economică şi politică.
