Asta înseamnă că Ministerul de Finanțe renunță la 52 de milioane de euro, cât ar mai fi putut să deconteze pe proiect,
va rambursa cât a cheltuit până acum (cam 18 milioane de euro, plus dobânzile aferente) fără rezultate în creșterea gradului de colectare al taxelor și fără efecte sesizabile în relația cu contribuabilul român,va rămâne, până la o altă promisiune de reformă, cu digitalizarea varză: siteul ANAF a ajuns să pice de câteva ori pe săptămână, iar milioanele de euro luate de la BM s-au dus până acum exclusiv pe consultanță.
Banca Mondială a fost notificată oficial, pe data de 19 noiembrie 2018, de către Ministerul român al Finanțelor, care în numele ANAF a solicitat anularea liniei de credit de 52 de milioane de euro, cât mai era disponibil din totalul de 70 de milioane aprobat prin proiect, potrivit cursdeguvernare.ro.
Ministerul de Finanțe a refuzat să lase la ANAF capacitățile IT cu ajutorul cărora se urmărește centralizarea datelor financiare din întreaga țară și dezvoltă în schimb capacitățile unui Centru Național pentru Informații Financiare, structură componentă a aparatului central al Ministerului Finanțelor Publice.
Urmare a solicitării primite de la București, Banca a decis să se închidă oficial proiectul pe data de 31 martie 2019, dată până la care se va desfășura un audit.
Ministerul de Finanțe a cheltuit peste 18 milioane de euro din creditul acordat de Banca Mondială. Chiar Ionuț Mișa, ministru de Finanțe la data declarației, ulterior șef al ANAF, explica în 2018 pe ce s-au cheltuit banii: niciun leu pe sistemul IT, toţi pe consultanţă. O declarație exagerată, dar nu departe de adevăr.
În 2016, Banca Mondială a hotărât prelungirea cu 2 ani a proiectului- care avea inițial termen de finalizare luna mai 2019- după ce a constatat lipsa de voință politică în ceea ce privește reforma Fiscului.
Proiectul s-a aflat ceva vreme în moarte clinică și a fost legat ”la aparate” doar cât Ministerul de Finanțe să mai poată plăti ceva contracte de consultanță.
