În timp ce mapamondul renunţă treptat la încălzirea pe cărbune, foarte poluantă, care numai în SUA a ucis 344.000 de oameni, România se laudă cu stocurile sale.
Un studiu din revista Science arată că expunerea la poluarea aerului cu pulberea toxică de la centralele pe cărbune este asociată cu un risc de mortalitate de 2,1 ori mai mare decât cel al poluării cu particule din alte surse.
Încălzirea cu cărbune a ucis 344.000 de oameni, în SUA
Poluarea cu particulele cunoscute și sub denumirea de "particule în suspensie" este foarte periculoasă. Vorbim despre un amestec de picături solide și lichide, care pluteşte în aer.
Poate apărea în atmosferă sub formă de murdărie, praf, funingine sau fum. Centralele pe cărbune și gaze naturale o creează, la fel ca mașinile, Agricultura, drumurile neasfaltate, șantierele, dar și incendiile de vegetație.
PM2,5, una dintre cele mai mici particule poluatoare, este atât de mică – 1/20 din lățimea unui fir de păr uman, încât poate trece prin apărarea obișnuită a corpului nostru. În loc să fie eliminată atunci când expiri, se poate bloca în plămâni sau poate intra chiar şi în sânge, conform accuweather.com.
Citeşte şi: Pământuri rare, descoperire esenţială în tranziţia energetică. Minele de cărbune au un rol-cheie
PM2,5 provoacă iritații și inflamații și pot duce la probleme respiratorii și boli renale cronice. Expunerea repetată poate provoca cancer, accident vascular cerebral sau infarct miocardic.
Ar putea de asemenea agrava astmul și a fost asociat cu un risc mai mare de depresie și anxietate. Cu certitudine mulţi români au probleme din această cauză, dar nu există studii aici, ca în SUA, care săconfirme această supoziţie.
Între anii 1999 și 2020, 460.000 de decese, în rândul persoanelor care au beneficiat de acoperire medicală prin Programul Medicare, au fost atribuite centralelor pe cărbune, arată noul studiu.
Impactul mortalității a fost mai mare în partea de est a SUA, care are mai multă poluare pe cărbune și are o densitate mai mare a populației.
România, tributară încălzirii pe cărbune termic
Exploatările de antracit din sud.vestul ţării au fost epuizate de mult. Pe ele, se baza siderurgia reşiţeană. Huila românească este de proastă calitate, adică are o forţă calorică scăzută, aşa că centralele vechi de la Paroşeni şi Mintia Deva spre exemplu au importat mult timp huilă mai puternică caloric din Polonia.
Cei mai mari poluatori de la noi au fost complexurile energetice pe cărbune slab caloric (lignit) de la Turceni şi Rovinari. Dincolo de formele juridice prin care a trecut CE Oltenia, ideea a fost întotdeauna aceeaşi. lignitul e atât de ieftin, încât nu poţi să-l transporţi pe distanţe lungi, pentru că costul transportului îl face nerentabil.
Şi atunci el a fost folosit de centralele de la Turceni, Rovinari şi cel mult Craiova, aflate aproape de bazinul minier gorjean. Dar politicienii români insistă să amâne închiderea termocentralelor, așa că au fost amenințați cu pierderea banilor din PNRR.
Citeşte şi: România a început să producă din nou cărbune. Importurile s-au redus cu peste 55%
În final de exemplu Grupul energetic Rovinari 3 a fost închis definitiv, iar Grupul energetic Tuceni 7 a fost trecut în conservare. Iar închiderile continuă, în timp ce CE Oltenia se reorientează spre parcuri fotovoltaice, pe amplasamentele unor fost mine, la Ișalnița, Tismana, Roșia și Rovinari, împreună cu OMV Petrom, în consorţiu 50% la 50%.
Contractele de finanţare pentru patru parcuri fotovoltaice au fost semnate astă vară, pe 17 iulie.
Banatu-i coada, nu mai e fruncea
Oraşul Timişoara este dependent, pe termoficare, de Colterm, regia locală de încălzire centralizată, pe pierderi de mai mulţi ani.
Colterm spunea la începutul lunii că timişorenii pot sta liniştiţi, pentru că are stocuri de cărbune de 95.600 de tone și 129.00 MWh de gaz şi toate cele trei cazane de la CET Sud sunt funcționale, conform buletindetimisoara.ro.
Semnificativă este existenţa stocului de gaz. Folosirea gazului metan este soluţia de iarnă, după ce se epuizează stocurile de cărbune. Are emisii mai puţine decât cărbunele, dar gazul este mai scump.
Scade producţia, dar încă există şi poluează
Producţia de cărbune net a României a totalizat, în primele opt luni ale acestui an, peste 1,715 milioane tone echivalent petrol, fiind cu 15,2% mai mică faţă de cea din perioada similară din 2022.
În primele opt luni ale anului 2023, România a importat cărbune net cu 55,4% mai puţin faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, arată datele centralizate de Institutul Naţional de Statistică (INS).
Potrivit Comisiei Naţionale de Strategie şi Prognoză, producţia de cărbune a României va scădea anul acesta în totalitate cu 12,5%, în timp ce importurile se vor diminua și ele cu 40,3%.
În ultima prognoză a echilibrului energetic realizată de Comisia Națională de Strategie și Prognoză se semnalează că, până în anul 2026, dinamica producţiei de cărbuni cât şi importul acestora sunt prevăzute în scădere, pe măsură ce alte capacităţi de producţie de energie vor fi puse în funcţiune.
