Una dintre propunerile analizate de Coaliție este creșterea accizelor la carburanți, ceea ce va influența toți cetățenii români. Majorarea prețului carburanților va duce la costuri mai mari pentru toate produsele.
Guvernul vrea să taie din salariile românilor și să crească prețurile de la 1 septembrie
Prima creștere a accizelor este planificată să aibă loc începând cu 1 septembrie, cu 10 bani pe litru. De asemenea, dulciurile, alcoolul și tutunul vor suferi majorări ale prețurilor în același context. În acest sens, Marcel Ciolacu se va întâlni la ora 15:00 cu reprezentanții industriei tutunului.
Pe lângă aceste măsuri, începând cu 1 septembrie, aproximativ 2 milioane de angajați ar putea primi salarii mai mici, deoarece scutirea de taxe pentru suma de 200 de lei din salariul minim ar putea fi eliminată.
Citește și: România, blocată cu miliardele de € din PNRR din cauza pensiilor speciale: Reformele sunt esențiale
Angajații din domeniul construcțiilor, agriculturii și industriei alimentare vor fi obligați să plătească o contribuție la asigurările de sănătate în valoare de 10% din salariu.
Totodată, Partidul Național Liberal (PNL) dorește suspendarea voucherelor de vacanță și a tichetelor de masă, în timp ce Partidul Social Democrat (PSD) se opune acestei măsuri.
Citește și: VIDEO Marcel Ciolacu: Nu a existat nici o discuţie şi nu va fi despre scoaterea facilităţilor din IT
Guvernanții analizează și impunerea unui impozit de 1% pentru proprietarii de imobile de lux, adică a acelora care depășesc valoarea de 500.000 de euro.
De asemenea, sunt planificate schimbări în ceea ce privește taxa pe valoarea adăugată (TVA). Astfel, vor exista două rate de TVA, una de 9% și una de 19%. TVA-ul de 9% va fi aplicat alimentelor și medicamentelor, în timp ce pentru celelalte produse și servicii, TVA-ul va crește la 19%.
Una dintre principalele provocări pentru membrii Coaliției de guvernare este faptul că România nu va reuși să îndeplinească ținta de deficit bugetar asumată de 4,4%. Ca urmare, guvernul va încerca să negocieze cu Comisia Europeană un procent mai mare, aproximativ 5,5%, spun surse pentru Antena 3.
Deficitul bugetar ar putea să depășească 6% la sfârșitul anului
Economistul-şef al Băncii Naţionale a României (BNR), Valentin Lazea, atrage atenția asupra faptului că, dacă nu se vor lua măsuri economice imediate, deficitul bugetar ar putea să depășească 6% la sfârșitul anului.
Lazea spune că neluarea vreunei măsuri nici în 2023, nici în 2024 va face din România "următorul candidat la o asistenţă din partea FMI şi la o eventuală suspendare a fondurilor din partea Comisiei Europene".
"După primele cinci luni din anul 2023, deficitul bugetar (pe definiţie cash) era de 2,32% din PIB, adică cu circa 0,8% din PIB mai mare decât în primele cinci luni din 2022.
În aceste condiţii, dacă nu se iau urgent o serie de măsuri, deficitul bugetar la sfârşitul anului 2023 riscă să depăşească 6% din PIB, adică ar constitui un regres faţă de nivelul de deficit de 5,7% din PIB înregistrat în 2022.
Este uşor de imaginat consternarea pe care ar stârni-o la Bruxelles şi pe pieţele financiare o asemenea contraperformanţă: o ţară care s-a angajat să reducă în acest an deficitul bugetar la 4,4% din PIB şi care nu este în stare să-şi reducă, nici măcar marginal, deficitul faţă de anul precedent ar fi - probabil - o premieră la nivelul UE", menţionează Valentin Lazea.
Datoria externă totală a României a crescut cu 12,53 miliarde euro în 2023
BNR a anunțat că în perioada ianuarie - mai 2023, datoria externă totală a României a crescut cu 12,53 miliarde euro, la 157,09 miliarde euro.
Investiţiile directe ale nerezidenţilor în România au scăzut la 3,861 miliarde euro în primele cinci luni ale anului, comparativ cu 3,884 miliarde euro în perioada ianuarie - mai 2022.
De asemenea, în perioada ianuarie - mai 2023, datoria externă totală a crescut cu 12,533 miliarde euro, la 157,094 miliarde euro, arată datele Băncii Naţionale a României (BNR).
”Investiţiile directe ale nerezidenţilor în România au însumat 3,861 miliarde euro (comparativ cu 3,884 miliarde euro în perioada ianuarie - mai 2022), din care participaţiile la capital (inclusiv profitul reinvestit net estimat) au însumat valoarea netă de 4,176 miliarde euro, iar creditele intragrup au înregistrat valoarea netă negativă de 315 milioane euro”, arată datele BNR.
