Chiar dacă a pus punct planurilor de sprijin financiar în 2018, Grecia a rămas până acum sub o supraveghere întărită din partea creditorilor săi, Uniunea Europeană şi Fondul Monetar Internaţional, care au urmărit cu atenţie punerea în aplicare a reformelor promise şi situaţia financiară a ţării. Această supraveghere întărită a luat, oficial, sfârşit în luna august a acestui an.
"Este un buget istoric care marchează revenirea ţării la normalitatea europeană", a declarat ministrul grec al Finanţelor, Christos Staikouras.
Conform acestui buget, Produsul Intern Brut al Greciei ar urma să înregistreze anul viitor o creştere de 1,8%, o revizuire în jos faţă de prima variantă a proiectului, publicată la începutul lunii octombrie, care prognoza un avans al PIB de 2,1%, relatează Agerpres, citând AFP.
"Este clar că riscurile la adresa previziunilor macroeconomice, atât la nivel naţional cât şi mondial, pentru 2023 sunt ridicate şi au legătură în principal cu provocările geopolitice", a declarat luni Christos Staikouras în Parlament. Ministrul elen al Finanţelor a menţionat evoluţia războiului din Ucraina, condiţiile de aprovizionare cu gaze în Europa precum şi politica monetară europeană.
Cu toate acestea, Guvernul de la Atena mizează pe o încetinire a inflaţiei, până la 5% în 2023, faţă de una de aproximativ 10% prognozată de Comisia Europeană pentru 2022.
Rata şomajului în Grecia, care este una dintre cele mai ridicate din zona euro, ar urma să ajungă la 12,6% anul viitor, o scădere foarte uşoară comparativ cu un nivel de 12,7% în 2022.
De asemenea, deficitul public al Greciei ar urma să ajungă la 1,6% din PIB în 2022, în timp ce pentru 2023 ţara mizează pe un excedent de 0,7% din PIB.
În ceea ce priveşte datoria publică, care a urcat semnificativ după mai multe împrumuturi internaţionale succesive în ultimul deceniu, ar urma să scadă considerabil de la 194,5% din PIB anul trecut, până la 168,9% din PIB în 2022 şi 159,3% din PIB în 2023.
