Cum te pierzi pe Ghișeul.ro, când vrei doar o parolă de firmă. Hățișul digital este de netrecut
O solicitare de creare a unui cont de firmă, pe Ghișeul.ro se transformă într-o odisee absurdă, prin labirintul administrațiilor locale. La DITL Sector 3, se cere balanța contabilă pentru o parolă, Primăria Cluj însă arată că totuşi digitalizarea fără birocrație este posibilă.
Teoretic, digitalizarea din România trebuia să ne scape de dosarul cu șină. Nu e cazul. Se întâmplă ceva asemănător cu informatizarea IRS-ului american (fiscul din SUA): birocraţia s-a mutat cu arme şi bagaje online.
Practic, când un antreprenor încearcă să înregistreze o firmă, pe platforma națională Ghișeul.ro, descoperă rapid că centralizarea este o simplă fațadă.
Platforma centrală nu emite acces direct pentru persoane juridice, ci te redirecționează către direcțiile locale de impozite și taxe. Aici începe adevărata aventură.
Cum te pierzi pe Ghișeul.ro, când vrei doar o parolă de firmă. Hățișul digital este de netrecut
Apare o confuzie instituțională bizară între crearea unui simplu cont de utilizator și inspectarea fiscală a clădirilor societății care trebuie să se înroleze în ecosistemul digital al unei primării.
În Sectorul 3 din București, încercarea de a obține datele de autentificare prin platforma ConectX te aruncă direct în brațele Serviciului Constatare Impunere Persoane Juridice.
În loc să primești un utilizator și o parolă, pe baza CUI-ului și a buletinului de administrator, te trezești cu solicitări absurde: balanțe de verificare, registrul imobilizărilor și istoricul spațiului.
Jocul de-a pasa între funcționari s-a mutat online
Când încerci să ocolești blocajul și trimiți o solicitare directă, pe e-mailul instituției, sistemul te lovește cu un răspuns tipizat.
Funcționarii nu procesează cererea, ci te trimit să reiei tot procesul pe un alt site, completând alt formular ascuns. Pe care-l găseşti cu foarte mare dificultate.
Este un fel de: "Ai vrut digitalizare? Ai digitalizare, foloseşte-o, bucură-te de ea, ca să vezi cât de mult munceam noi şi tu nu ne apreciai munca noastră şi efortul nostru competent!".
Citeşte şi: Ultima zi pentru primăriile fără Ghișeul.ro. Ce taxe se plătesc online și ce bani pot pierde?
Traseul cererii de acces, în cazul DITL Sector 3:
[Ghiseul.ro] ➔ [ConectX Sector 3] ➔ [Inspector Impunere] ➔ [Solicitare Balanță] ➔ [Refuz E-mail] ➔ [Formular ditl3.ro]
Fiecare etapă adaugă zile de așteptare și o cantitate uriașă de frustrare pentru un proces care ar trebui să dureze fix trei minute.
Harta birocrației digitale: De la hățișul din Capitală, la modelul prietenos ardelean
Lipsa unei proceduri unice naționale creează discrepanțe uriașe între orașe. În timp ce unele administrații au rămas blocate în mentalitatea ghișeului fizic, mutat în virtual, altele au înțeles ce înseamnă cu adevărat eficiența.
La "solicitări de acte contabile nejustificate", am făcut o verificare sumară, pe surse deschise. Chiar Direcţia Generală de Impozite şi Taxe confirmă, susţinând că aceste acte contabile "pot fi justificate" (atenţie: pot să fie justificate, nu sunt automat astfel).
Citeşte şi: Câte zile mai ai la dispoziție pentru a plăti impozitul cu reducere de 10%? Cum faci cont pe ghișeul.ro?
O DITL poate solicita asta, dacă aşa stabileşte, ca instituţie:
"Ce acte contabile pot fi Justificate? Pentru clădiri nerezidențiale sau mixte deținute de firme, DITL poate solicita Raportul de evaluare fiscală sau o copie din Registrul Jurnal / Balanța contabilă în care este înregistrată valoarea de inventar a clădirii, strict pentru a stabili corect baza de impozitare."
Întrebarea care se pune este: de ce este nevoie de asta, ca să te înregistrezi în Ghiseul.ro? În mod normal, pentru a fi atent şi discret monitorizate, firmele ar trebui înrolate în ecosistemul digital, când mai repede şi cât mai uşor, exact pentru ca autorităţile să afle dacă există probleme.
Astfel ca exact firmele care au cu probleme să fie şi ele digitalizate, nu exact ele să rămână nedigitalizate şi astfel să fie mai greu de monitorizat.
Soluția de la Cluj versus coșmarul din București
Modelul implementat la Cluj-Napoca dovedește că problema nu este tehnologia, ci mentalitatea celor care o configurează.
Acolo, identificarea administratorului prin Registrul Comerțului oferă acces instant la serviciile digitale, fără ca funcționarii să ceară dosare fiscale paralele.
Până când Ministerul Digitalizării nu va impune un standard unic la nivel național, antreprenorii vor continua să fie captivi în jocurile de putere ale inspectorilor locali.
Concluzie. În mod normal, statul român, prin Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizăriii, ar fi trebuit să facă o licitaţie, prin care firmele de profil să lupte pentru a oferi cel mai simplu şi eficient sistem informatic, pentru toată ţara, de la Primăria Săhăteni, la Primăria Sectorului 3 sau Primăria Cluj, ori Primăria Oradea.
Astfel, orice român care are o mică afacere ar fi ştiut că, oriunde se află în ţară, cu activitatea sa, trebuie să îndeplinească aceiaşi paşi, pentru a fi înrolat în ecosistemul virtual şi a avea cont e Ghiseul.ro.
Iar asta rapid şi într-un mod cât mai simplu. Ca să-ţi vezi debitul la zi, în timp real.
