Digitalizarea nu rezolvă toate problemele. Riscurile pentru veniturile populației

DE Radu Stochița | Actualizat: 01.10.2021 - 11:57
Digitalizarea nu rezolvă toate problemele. Riscurile pentru veniturile populației. Foto Pexels.com

În ciuda avantajelor promise, digitalizarea vine la pachet cu multe riscuri: fără un nivel decent de cunoștințe digitale, inegalitățile în randul populatiei s-ar putea mari.

SHARE

Automatizarea elimină din programul angajaților acele operațiuni care duc la rutină și câștigă timp ca aceștia să se ocupe de sarcini imprevizibile, complexe, care necesită gândire creativă, gândire strategică.

Totuși, digitalizarea poate conduce la o pierdere de locuri de muncă. În ciuda avantajelor promise, digitalizarea vine la pachet cu multe riscuri: fără un nivel decent de cunoștințe digitale, inegalitățile în randul populatiei s-ar putea mari.

Digitalizarea poate contribui la creșterea inegalităților

Teoretic, persoanele care-și vor pierde locurile de muncă vor trebui să fie ajutate pentru a se reintegra pe piața de muncă, pentru a se adapta noilor condiții și de-a deveni mai rezilienți în fața schimbărilor de paradigmă.

Însă, oamenii de afaceri au atras atenția în 2020 că digitalizarea riscă să contribuie la creșterea inegalităților în societate, atât în ceea ce privește accesul la resursele publice, cât și la angajare, dacă competențe digitale nu sunt dobândite la scară largă.

„Fără competențe digitale dobândite pe scară largă și certificate corespunzător, procesul digitalizarii rămâne unul formal și riscă să contribuie la creșterea/adâncirea inegalităților din societate și la excluderea unei bune părți a populației din interacțiunile cu statul și administrația. Școala și serviciile publice trebuie să servească toți cetățenii, asigurându-le acces în mod egal și uniform”, arată Asociația Oamenilor de Afaceri din România (AOAR). 

Comisia Europeană ne reamintește că România nu stă foarte bine din punct de vedere al competențelor digitale. O analiză din 2020 situează România pe locul 26/28 din punct de vedere al Indexului Economiei Digitale și Societății Digitale (DESI), care sumarizează indicatorii privind performanța digitală a Europei și urmărește progresul țărilor UE.

Conform analizei, România nu a progresat foarte mult în ultimii 5 ani, lucru ce ar putea îngreuna foarte mult procesul de digitalizare, cât și de protecție a muncitorilor care se vor afla într-o poziție vulnerabilă.

CITEȘTE ȘI: Părinții protestează, nemulțumiți de menținerea școlilor deschise și la incidența de șase la mie

Nici tinerii nu au competențe digitale relevante

Analiza DESI ia în considerare toate grupele de vârstă, dar dacă ne-am uita strict la tineri, situația nu este pozitivă. Din punct de vedere al competențelor digitale, tinerii români se clasifică la coada clasamentului. Doar 55% dintre persoanele analizate au raportat ca având niște competențe de bază, în timp ce tinerii croați se apropie de 95%. 

Sociolgul Ștefan Guga ne atrage atenția că nu trebuie să ne uităm doar la numere, ci să înțelegem metodologia din spatele acestora:

„Depinde cum sunt măsurate statisticile și în rândul căror grupuri sociale se face măsurătoarea. Să spunem că avem un indice general, la nivel de țară de 50%, doar că în București acesta este 99%, iar în restul țării este 1%. Măsurătoarea aceasta ne ajută să înțelegem polaritățile care există între capitală și restul țării, doar că nu arată cu precizie imaginea generală a populației de rând”, a declarat acesta.

Chiar dacă digitalizarea promite anumite avantaje, atingerea acestora nu este întotdeauna o țintă ușoară, care poate fi realizată prin mutarea unor procese fizice în mediul virtual. În SUA s-a observat 70% dintre procesele de transformare digitală eșuează, ceea ce ne arată că promisiunile digitalizării aduc la pachet și multe riscuri, care adesea evadează discursul public.

„Un astfel de demers [digitalizarea] trebuie să aibă o miză reală: să rezolve provocări sau probleme cu care un business se confruntă, sau să servească nevoile neadresate ale unei categorii de public sau stakeholder din piață”, potrivit conform RSM România.

CITEȘTE ȘI: Examen de permis: elevul a sărit la bătaie în maşină la poliţistul care i-a spus că l-a picat

Potențialul extinderii economiei digitale

În ciuda riscurilor existente în procesul de digitalizare, un studiu McKinesy arată că România are potențialul de-a-și dezvolta masiv economia digitală (sectorul IT, sectorul e-commerce și valoarea pe care consumatorul o cheltuie pe echipamente digitale). Conform studiului, economia digitală are potențialul de-a se extinde la a reprezenta 12% din PIB până în 2025, comparativ cu 6.8% în 2018.

Creșterea rapidă a sectorului economic digital, cu 11% pe an între 2017 și 2019, rata mare de acoperire a teritoriului cu tehnologie 4G și numărul mare de absolvenți în domeniul științific, oferă posibilitatea digitalizării rapide în următorii ani. 

Totuși, România are cei mai puțin specialiști în IT&C după Grecia, cu o medie de 2.3% față de media eruopeană de 3.9%. În ciuda faptului că contribuția economiei digitale la PIB este de aproape 6% în 2018, sectorul IT&C oferă doar 3.7%, sub Ungaria care primește 6.1% având o doar 3.1% din populație.

În timp ce între alte domenii decalajul dintre media europeană și nivelul salarizării crește, în România acesta scade, ajungând de la 23% în 2008 până la 37% în 2019. 

Potențialul de extindere există, doar că pentru a culege roadele dezvoltării economiei digitale, statul trebuie să intervină pentru a se asigura că cetățenii dezvoltă competențele digitale necesare.

Nu se poate pune accentul doar pe tineri care interacționează zilnic cu un smartphone, cu un calculator, ci și pe persoanele mai în vârstă, din mediul rural care nu au încă acces la tehnologie, dar care vor fi afectate de către digitalizare. Creșterea sectorului economic digital, fără un proces de integrare al populației generale, poate duce la o creștere mare a inegalităților între urban și rural.

Telemunca

Digitalizarea promite optimizarea proceselor, creșterea productivității și reducerile de costuri cu personalul. Experiții Deloitte ne avertizează că în spatele digitalizării accelerate, există incertitudini și o lipsă de transparență care ar putea avea efecte majore asupra mediului de afaceri și asupra relațiilor de muncă.

Digitalizarea poate fi văzută și ca mutarea muncii la distanță, ceea ce aduce cu sine anumite riscuri pe care încă nu le-am cuantificat îndeajuns. Se poate pune problema din punct de vedere juridic, unde avem o politică de confidențialitate și de protecție a datelor foarte serioasă, care dacă nu este respectată poate atrage consecințe majore asupra companiei.

Mutarea muncii la distanță, în regim telemuncă a fost una dintre realitățile vieții în timpul pandemiei, cât și dinaintea acesteia.

„Multe companii experimentau destul de serios înainte de pandemie cu munca de acasă: companii în care capacitatea birourilor era la 80%, nu 100%, pentru că celorlalți le lăsau opțiunea de-a munci de acasă”, a explicat sociologul Ștefan Guga.

Totuși, în pandemie, telemunca a fost una dintre marile ajustări prin care un segment considerabil din România a trebuit să treacă. Dacă în 2019, 0.6% din totalul salariaților lucrau de acasă, fie în regim permanent, fie prezentându-se câteva zile pe săptămână și la birou, în Iulie 2020, după 4 luni de la începutul pandemiei, procentul angajaților a urcat la 24% din total. 

Conform unui sondaj TVR din aprilie 2021, 9 din 10 români ar prefera să continue să lucreze de acasă. Printre motivele continuării lucrului de acasă ar fi reducerea timpului petrecut pentru a se deplasa la locul de muncă, cât și o dorință de-a fi mai aproape de familie.

Lucrul de acasă este benefic și pentru angajatori care reduc astfel cheltuielile cu spațiile de birouri.

„Pe termen scurt am văzut o reducere a cheltuielilor cu utilităţile, spaţiile de birouri care nu sunt folosite au fost gestionate ca atare, nu au mai fost încălzite. Însă pe termen lung, în loc să ne fie necesar pentru 100 de oameni un spaţiu de o mie de metri, vom observa că ne putem descurca cu 800-700 de metri. Biroul va deveni un loc unde lumea va veni în cazul în care este necesară interacţiunea directă, dacă au loc şedinţe”, a detaliat și Cătălin Iorgulescu, de la Asociaţia Business Service Leaders.

Creșterea numărului de angajați în regim de telemuncă a fost substanțială, iar la pachet a venit cu mai multe provocări pentru angajați.

Conform datelor Eurofound, din ian/feb 2021, 62% dintre români au avut cel puțin câteodată momente în care s-au simțit stresați în legătură cu situația de locul de muncă în timpul acestora liber, iar 26.1% s-au declarat a fi frecvent sau în permanență stresați.

De asemenea, 29% dintre români au lucrat peste program cel puțin o zi  pe săptămână pentru a-și îndeplini atribuțiile de la muncă pe care nu reușeau să le termine în timpul de lucru alocat.

Faptul că lucrătorul este acasă, între pereții locuinței sale, nu reprezintă un garant pentru sănătatea și siguranța acestuia. De-a lungul acestei perioade, lucrătorii s-au plâns de probleme musculare și psihologice, din cauza lipsei echipamentelor adecvate, din cauza programului de lucru lung și neregulat și lipsa echilibrului dintre viața personală și cea profesională.

Flexibilitatea programului de lucru este bine-venită și ar putea ajuta lucrătorul să se simtă mai bine, să ia pauze când acesta consideră că este nevoie, dar condiții clare trebuie formulate pentru a evita munca suplimentară/peste program  și pentru a preveni afecțiunile psihologice și fizice care pot apărea.

Digitalizarea este un proces iminent pe care nu putem să-l prevenim, dar care poate fi gestionat pentru a servi intereselor populației. România are potențialul de dezvoltarea al economiei digitale, doar că vine la pachet cu multe provocări.

Numărul scăzut de tineri și numărul general al populației cu competențe digitale de bază reprezintă un prim obstacol când ne gândim la echitatea sistemului. Reglementarea telemuncii și respectarea legilor în vigoare reprezintă un altul, care dacă gestionat cum trebuie, pot oferi lucrătorilor un nivel de bunăstare ridicat. Digitalizarea este aici, acum depinde de cum vom mitiga riscurile acesteia.

_____________________________

Stochiță Radu a fost selectat pentru a participa la „Hub for Business Journalism”, un proiect marca Freedom House care îşi propune să aducă un suflu nou în jurnalismul economic și de business din România.

Pentru a citi mai multe astfel de articole, puteți accesa secțiunea dedicată proiectului din cadrul publicației Presshub: https://presshub.ro/categorie/proiecte-editoriale/hub-for-business-journalism/.

Radu Stochiță este asistent de comunicare la CNS Cartel ALFA și asistent de cercetare pentru Bowdoin College, Maine. De asemenea, documentează schimbarile în tehnologie și muncă pentru platformele online MindCraft Stories, Baricada și Jacobin. Momentan scrie o lucrare de licență despre condițiile de munca din industria de jocuri video.

____________________________

Comentarii

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te

© 2021 NEWS INTERNATIONAL S.A.